Lumina Învierii lui Hristos dă sens istoriei universale a omenirii, de aceea sărbătoarea Sfintelor Paști este numită “sărbătoarea sărbătorilor”. Mai mult, fiecare săptămână din calendarul ortodox începe cu ziua Învierii, cu duminica –Dies Domini-, orientând astfel timpul Bisericii și al existenței către Învierea universală și către viață veșnică.
Lumina Învierii lui Hristos dă sens vieții creștine zilnice pentru că Hristos Cel Înviat rămâne prezent și lucrător în Biserica Sa până la sfârșitul lumii. “Iată , Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacurilor.”
( Matei, 28.20)
Să ne bucuram și să mulțumim lui Dumnezeu, mai ales pentru Lumina Învierii, Sfânta Lumina, pe care ne-a trimis-o și anul acesta cu promptitudine la Ierusalim și, apoi, prin mijloace aeropurtate (avioane), în toată lumea creștină. De asemenea, mulțumim lui Dumnezeu că , o dată cu Toma, ne vindecă și pe noi de îndoială: căci Domnul Iisus Hristos, voind să-l vindece pe Toma de îndoială, i-a arătat acestuia realitatea și adevărul Învierii Sale din morți printr-o dovadă palpabila de atingere a trupului Său înviat din morți. Îndată ce Toma a atins cu degetul lui semnul cuielor din mâinile lui Iisus și a pus mâna sa în semnul lăsat de sulița care a străpuns coasta lui Iisus, el nu a zis: cred că ai înviat din morți, ci a exclamat: “Domnul meu și Dumnezeul meu !” (Ioan 20.28), mărturisind că Iisus Hristos este Domnul Vieții, biruitor al morții și Dumnezeu adevărat.
Îndoiala în credință poate fi vindecată și transformată în bucurie doar la întâlnirea omului cu Dumnezeu, de aceea îi spune lui Toma: “ pentru că m-ai văzut, ai crezut , dar fericiți cei ce n-au văzut și au crezut.” Prin urmare, credința nu este o vedere fizică, trupească, prin simțuri, ci este o vedere spirituală, o cunoaștere a realităților spirituale nevăzute și netrecătoare. Mântuitorul Iisus Hristos îi fericește pe cei ce au această putere a credinței sau capacitate de a cunoaște realitățile nevăzute, de a vedea prezența lui Dumnezeu dincolo de vederea fizică , în Biserică, în natură, în oameni. Să înțelegem, Dumnezeu este nematerial, nemărginit și netrecător. De aceea, El nu poate fi văzut cu ochii trupești care sunt limitați, însă omul, luminat de credință, poate vedea sau cunoaște prezența lui Dumnezeu mai presus de vederea fizică sau de cunoașterea prin simțuri.
Atunci când intrăm duminica în Biserica, ne întâlnim cu Hristos Cel Înviat, comunicăm cu Hristos Cel Înviat prin rugăciune și prin ascultarea Evangheliei, iar apoi, în Euharistie, ne împărtășim cu Hristos Cel Înviat, primind Trupul și Sângele Lui ca putere pentru viața aceasta și ca arvună a vieții și bucuriei veșnice în Împărăția lui Dumnezeu.
Pr. Radu Grigoraș