Prevalența hipotiroidismului este între 1 și 2% și este de 10 ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Noi, ca medici endocrinologi, știm că bolile tiroidiene sunt încă sub diagnosticate în țara noastră, de aceea ne dorim ca pacienții să fie atenți chiar și la simptome aparent banale, cum este senzația de oboseală, pentru că aceasta poate ascunde o problema a tiroidei.
Hipotiroidismul se manifestă atunci când glanda tiroidă nu funcționează la capacitatea sa optimă, ceea ce rezultă într-o producție insuficientă de hormoni tiroidieni. Deficitul acestor hormoni poate avea un impact asupra funcțiilor întregului organism și poate influența semnificativ starea de sănătate a pacientului. Prin urmare, devine evident de ce este esențial să diagnosticăm și să tratăm hipotiroidismul la pacienții adulți și copii.
Sunt doctor Adina Manolachie, specialist în endocrinologie din Iași, cu o experiență de peste 10 ani în domeniul endocrinologiei, dobândită în cadrul Spitalului Sf. Spiridon. Activitatea mea se desfășoară în cadrul Clinicii Anastasios Medical din Bacău, unde consult și tratez un număr semnificativ de pacienți cu hipotiroidism, precum și cu alte afecțiuni endocrinologice, cum ar fi boala Basedow, nodulii tiroidieni, osteoporoza, sindromul ovarelor polichistice, obezitatea, infertilitatea, precum și probleme legate de hipofiză și glandele suprarenale, și multe altele. În articolul de mai jos, voi explica în termeni accesibili ce este hipotiroidismul, cum se diagnostichează și ce opțiuni de tratament sunt disponibile.
Care sunt cauzele apariției hipotiroidiei?
De departe, cea mai frecventă cauză a apariției hipotiroidiei pe care am întâlnit-o la cabinet este tiroidita autoimuna – numita și tiroidita Hashimoto – o boală în care se dezvoltă anticorpi ce distrug treptat celulele sănatoase tiroidiene și astfel scad în timp hormonii tiroidieni, cu apariția hipotiroidismului. Acest proces poate dura de la câteva luni până la câțiva zeci de ani, din momentul diagnosticării tiroiditei autoimune.
Există și alte cauze care pot determina apariția hipotiroidismului, precum deficiența de iod, intervenții chirurgicale asupra glandei tiroide (de exemplu, pentru gușă nodulară, gușă toxică, boala Basedow sau cancer tiroidian), terapia cu iod radioactiv (utilizată în tratamentul hipertiroidiei) sau administrarea de medicamente care pot afecta negativ funcționarea corectă a glandei tiroide (cum ar fi amiodarona, medicamentele antitiroidiene de sinteză, interferonul, litiul, și altele). De asemenea, hipotiroidismul congenital reprezintă o situație în care glanda tiroidă nu funcționează corespunzător încă de la naștere și trebuie diagnosticat și tratat în mod rapid pentru a preveni posibilele consecințe psihologice ulterioare.
Chiar dacă, teoretic, oricine poate dezvolta hipotiroidism la un moment dat în viață, există anumiți factori de risc care cresc probabilitatea acestui diagnostic. Acești factori includ sexul feminin, deoarece femeile sunt mult mai susceptibile să dezvolte afecțiuni tiroidiene, precum hipotiroidismul, decât bărbații. De asemenea, vârsta înaintată, în special după vârsta de 50-60 de ani, poate crește riscul, mai ales dacă există antecedente familiale de boli tiroidiene. Prezența altor boli autoimune personale, cum ar fi Vitiligo, diabetul zaharat de tip 1 sau boala celiacă, poate contribui la dezvoltarea hipotiroidismului. În plus, stresul este un alt factor de risc semnificativ care poate declanșa această afecțiune.
Care sunt simptomele de debut ale hipotiroidismului?
În stadiul incipient, hipotiroidismul poate să nu producă simptome evidente sau poate manifesta doar simptome ușoare până la moderate. În practica mea, am întâlnit pacienți care au prezentat oboseală, slăbiciune, dureri articulare și musculare, intoleranță la frig, constipație, dureri de cap și, în cazul femeilor, tulburări ale ciclului menstrual sau chiar infertilitate.
Dacă nu este tratat, hipotiroidismul evoluează în timp și încetinește toate funcțiile organismului. Pacienții relatează adesea că se simt extrem de obosiți, au o vorbire mai lentă (bradilalie), o voce răgușită, dificultăți în respirație (dispnee), gândire încetinită (bradipsihie), dificultăți în memorie și confundă lucrurile. De asemenea, creșterea în greutate și deteriorarea auzului sunt alte simptome care pot apărea în această fază a afecțiunii.
La consultul medical, descopăr deseori că pacientul are pulsul scăzut, tensiunea arterială uneori crescută, edeme la mâini și picioare dar și faţa și pleoapele umflate, piele rece, ternă si uscată, temperatura scăzută a corpului (pacientului îi este mai tot timpul frig), unghii friabile, păr subțire și uscat.
Există două analize de sange, TSH și FT4, care ar trebui să fie punctul de plecare și ele ar trebui făcute chiar dacă nu ne deranjează nimic. Aceste analize pot fi prescrise gratuit de catre medicul de familie și trebuie făcute anual de orice persoană, adult sau copil.
Analizele de sânge sunt instrumente extrem de eficiente pentru diagnosticarea hipotiroidismului, iar nivelul crescut al hormonului tiroidian stimulant (TSH) este un indicator clar al acestei afecțiuni. TSH crește atunci când detectează o deficiență de hormoni tiroidieni în sânge, și cu cât acest nivel este mai mare, cu atât ne semnalează că organismul are nevoie de o cantitate mai mare de hormoni tiroidieni pentru a funcționa în parametri normali. De asemenea, scăderea nivelului de tiroxină (T4 sau FT4) indică, de asemenea, prezența unei glande tiroide cu activitate redusă, ceea ce corespunde hipotiroidismului.
În majoritatea cazurilor, voi efectua și o ecografie tiroidiană suplimentară, o investigație sigură care nu implică expunere la radiații și care furnizează informații detaliate cu privire la aspectul glandei tiroide. Aceasta este deosebit de utilă, deoarece în anumite situații am descoperit, prin ecografie, prezența nodulilor tiroidieni la pacienții cu hipotiroidism, ceea ce poate necesita investigații suplimentare.
Tratamentul cu hormoni tiroidieni
Neglijarea tratamentului pentru hipotiroidism poate conduce la diverse consecințe serioase, cum ar fi dezvoltarea unei gușe (creșterea în volum a glandei tiroide în încercarea de a compensa producția insuficientă de hormoni tiroidieni), afectarea cardiacă, creșterea nivelului de colesterol LDL („colesterolul rău”) în sânge, apariția depresiei, probleme de infertilitate, și, în cazul femeilor gravide care nu sunt tratate corespunzător pentru hipotiroidism, pot apărea complicații care afectează fătul, inclusiv riscul de retard mental la naștere. Prin urmare, este de o importanță crucială ca femeile gravide, în special cele care au istoric de afecțiuni tiroidiene sau suspectează o posibilă afecțiune tiroidiană, să monitorizeze nivelul hormonului tiroidian stimulant (TSH) și să discute rezultatele cu medicul endocrinolog imediat ce se descoperă că sunt însărcinate.
Levotiroxina reprezintă alegerea principală a endocrinologilor în tratarea hipotiroidismului. Acest medicament înlocuiește hormonii tiroidieni care sunt produși în cantități insuficiente de glanda tiroidă afectată. Levotiroxina se administrează o singură dată pe zi, dimineața, cu apă simplă, pe stomacul gol, cu cel puțin 30-60 de minute înainte de micul dejun, cafea sau alte medicamente. În România, acest medicament este disponibil sub formă de pastile (Euthyrox) sau sub formă de sirop (Accu-thyrox). Tratamentul cu levotiroxină este în general sigur și nu provoacă adesea efecte secundare semnificative.
De obicei, medicul va începe cu o doză mică sau moderată de medicament, pe care o va ajusta treptat în funcție de nevoile pacientului. Această abordare previne riscul de supradozaj de hormoni tiroidieni, care ar putea duce la simptome cum ar fi palpitații, tremurături, insomnie, transpirații excesive, creșterea ritmului cardiac, dureri de cap sau dureri în piept, mai ales la persoanele în vârstă.
După începerea tratamentului, este necesară repetarea analizei de sânge pentru nivelul hormonului tiroidian stimulant (TSH) la 6-8 săptămâni pentru a stabili dacă s-a atins doza optimă. Odată ce se găsește doza corectă, tratamentul se continuă zilnic, pe toată durata vieții. Recomandăm pacienților să efectueze analize periodice, cel puțin anual, deoarece pot fi necesare ajustări ale dozei pe parcursul vieții, în funcție de evoluția nevoilor organismului.
Sfaturi pentru pacienți privind respectarea tratamentului
În mod constant, îndrum pacienții să înțeleagă că hipotiroidismul este o afecțiune ce poate fi gestionată, însă este crucial să se urmeze cu strictețe tratamentul. Medicamentele trebuie administrate zilnic, pe parcursul întregii vieți, pentru a menține echilibrul hormonal în organism. Chiar dacă pacienții se simt bine și simptomele au dispărut, este imperativ să continue tratamentul, întrucât fără hormonii tiroidieni, simptomele vor reveni.
Este vital să respectăm tratamentul și să participăm la consultațiile de control regulate, ceea ce contribuie la menținerea unei vieți sănătoase și normale.
În cadrul consultațiilor, pacienții află că hipotiroidismul netratat poate pune viața în pericol. Neglijarea tratamentului poate agrava simptomele și poate duce la dezvoltarea mixedemului, o formă severă de hipotiroidism care se caracterizează prin afectarea gravă a capacității mentale, letargie, hipotermie și, în cazuri extreme, prezintă un risc ridicat de mortalitate.
Hipotiroidismul trebuie luat în considerare atunci când pacienții se confruntă cu simptome precum oboseala, tulburări menstruale inexplicate, dureri musculare, constipație, creștere în greutate nejustificată, niveluri crescute de colesterol sau anemie. Femeile sunt încurajate să recunoască că este anormal să se simtă mereu obosite și lipsite de energie și să consulte un medic atunci când întâmpină astfel de probleme.
În concluzie, cauzele hipotiroidismului nu sunt întotdeauna cunoscute, nu există o modalitate specifică de prevenire a acestei afecțiuni. Cu toate acestea, există măsuri pe care pacienții le pot lua pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate. Acestea includ adoptarea unei diete sănătoase și variate, bogate în legume, menținerea unei activități fizice regulate, în special cea care susține dezvoltarea masei musculare, asigurarea unui nivel optim de vitamina D în sânge, gestionarea stresului pe cât posibil și efectuarea unor controale medicale periodice.
Mulțumesc pentru timpul acordat și sper ca informațiile furnizate vă vor fi de folos.
Dr. Adina Gabriela Manolachie
Medic Specialist Endocrinologie
Centrul Medical Anastasios din Bacău
Dr. Adina Gabriela Manolachie
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
