Încă se vorbește de conflictele elevilor cu profesorii și că „învățăceii” uneori le pun chiar viața în pericol dascălilor. Iar oamenii au tendința să înfiereze noua generație. Dar nu e așa. Un proverb spune că nu există pădure fără uscături. Așa e și în cazul de față. Iar povestea de astăzi vine să spună că avem tineri buni și frumoși, muncitori și talentați, și care își apreciază maxim profesorii.
Weekend-ul trecut s-a desfășurat la Galați un concurs de dans. Evident că membrii Adamas nu au ratat momentul și au strălucit din nou. Doar că de data aceasta, în materialul de față, nu voi prezenta performanța sportivă care, ca de obicei pentru cei de la Adamas este consistentă. În doar două cuvinte, din nou au fost zeci de medalii și zeci de trofee. Dincolo de acest aspect, în „lupta” de pe ringul de dans de la Galați, Adamas a participat cu toate diviziile. Cu sportivii de la street dance cu toate stilurile și cu dansatorii sportivi pe toate categoriile de vârstă și niveluri de pregătire. Dacă până aici totul este cât se poate de firesc, de acum începe povestea. Și asta pentru că Adamas a trimis în competiție și formațiile de seniori. Băcăuani care au făcut o pasiune pentru dans și care au prins gustul scenei și al competiției. Între ei sunt oameni cu alte joburi, de la economiști, asistenți medicali, antreprenori sau chiar profesori. De cealaltă parte, în formațiile de adolescenți, regăsim elevi din liceele în care predau profesorii care vin la dansuri. Așa că, în tot vacarmul galeriei de la Galați, pe lângă îndemnurile „Adamas! Adamas! Hai Adamas!” s-au auzit „Hai profa!!!”, „Hai doamna directoare!!!”. Dacă pe chipul seniorilor care evoluau se putea vedea o ușoară emoție, în rândul galeriei chipurile emanau admirație. Unele fete erau chiar extaziate și spuneau: „e profa mea și e cea mai tare!!!”. Cu siguranță este o experiență extraordinară de ambele părți. Dascălii înțeleg mult mai bine efortul pe care îl fac elevii lor pentru a reuși în astfel de competiții, iar elevii își apreciază altfel profesorii cu care împărtășesc aceleași hobby-uri, dascălii devenind astfel pentru ei, și din acest punct de vedere, un model. A fost încă odată un prilej de a arăta că dansul, sau orice altă activitate sportivă, unește oameni și crează emoții și bucurii pe care deopotrivă le trăiesc împreună toți cei care iubesc ceea ce fac. Cât despre cuantificarea rezultatelor, o lăsăm pe altă dată…
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
