Ca în fiecare an, şi anul acesta, „Zilele Centrului de Cultură „George Apostu”, aflate, iată, la ediţia a XXIV-a, este un prilej de sărbătoare, de o sărbătoare – spectacol al cărţii, muzicii şi artelor plastice, de rememorare a valorilor perene ale culturii române.
Actuala ediţie, care a debutat pe 9 Mai – Ziua Europei, a fost pusă sub semnul „Identitate, Alteritate, Spirit European”, şi a avut, în deschiderea de la Teatrul Municipal „Bacovia”, lansarea volumului „S.G.L.L.” – Sādegh Hedāyat (Editura LIMES, Cluj, 2018), o excepţională traducere din limba persană a prof.dr. Gheorghe Iorga, unul dintre cei mai buni cunoscători din România a literaturii persane, în general al „Domeniului persan”, traducând mai multe volume din cei mai importanţi scriitori din Persia şi Iranul de astăzi. Renunţându-se la clasicile lansări, prezentarea cărţii a avut parte de un spectacol interesant şi inedit de lectură publică, moderator fiind Gheorghe Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii, fost director al Centrului „Apostu”, iniţiatorul acestei prestigioase manifestări culturale, dedicată memoriei şi personalităţii marelui artist George Apostu, care i-a avut ca invitaţi pe Adrian Jicu şi Marius Manta, scriitori şi critici literari, soprana Gabriela Iştoc şi Cvartetul „Consonanţe”.
După al treilea gong, în Sala Mare a Teatrului Municipal „Bacovia”, cu scena împodobită cu mari coşuri cu flori, Spectacolul-lectură de lansare a volumului „S.G.L.L.”, traducere de Gheorghe Iorga din creaţia scriitorului iranian Sādegh Hedāyat, a fost deschis de actorul Geo Popa, regizorul şi moderatorul acestei inedite întâlniri cu publicul băcăuan, care a lecturat pasaje din ultima povestire a volumului – S.G.L.L., redând fidel dramatismul mesajului transmis de Sādegh Hedāyat. Povestea a continuat cu un recital de arii din opere al sopranei Gabriela Iştoc, acompaniată de Cvartetul „Consonanţe”, al Filarmonicii „Mihail Jora”.
„Astăzi suntem din nou cu prietenul nostru Gheorghe Iorga, prozator, poet, traducător ca nimeni altul din literarura persană, omul care întreaga viaţă şi-o dăruieşte dialogului literar dintre Orient şi Occident, care a deschis largi orizonturi pentru cititorul român spre o literatură fabuloasă, necunosută mlt timp în România. Vomul pe care vi-l prezentăm în această seară are un titlu care naşte întrebări, stârneşte curiozităţi, însă nu-l voi traduce, lăsându-vă să-l descoperiţi singuri, citind cartea, şi nu o dată, că nu veţi înţelege nimic, ci de două ori, răpindu-vă din timpul vostru liber”, a spus Gheorghe Popa publicului prezent, după care a dat cuvântul criticilor.
Primul care a urcat pe scenă a fost criticul Marius Manta, redactor al revistei „Ateneu”, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala Bacău. Tânărul critic a făcut, la început, o incursiune în opera lui Gheorghe Iorga, mai ales a traducerilor, apreciind că autorul poate fi înscris în galeria marilor scriitori din România.
„Lumea n-are sfârșit, omul e cel ce-i va pune capăt”.
„În mijlocul operei profesorului Gheorghe Iorga rămân fără doar şi poate traducerile! – iar actul traducerii se complică mai ales în asemenea situaţii când limba sursă, din pricina unui alt tip de complexitate sintactico-semantică, nu poate fi adusă cu uşurinţă în tiparele unei culturi de sorginte europeană. În general, privind la o traducere bine făcută, înţelegi că întregul edificiu trebuie receptat din mai multe unghiuri. Ţinând cont de toate aceste aspecte – şi nu din nevoia de a se plia pe vreo tendinţă literară, opera lui Gheorghe Iorga îşi dovedeşte continua deschidere către universalitate, descoperind adesea punţi de legătură viabile între formule culturale complementare.
E şi cazul acestui ultim volum «S.G.L.L» al scriitorului iranian Sādegh Hedāyat, care cuprinde şapte povestiri («Alavieh Khānom», «Strămoşii omului», «Lunatică», «Rugăciunea morţilor», «Sampanghi», «Apa tinereţii» şi «S.G.L.L») care ar trebui citit ca parte dintr-o operă largă, de a cărei complexitate s-a tot vorbit de-a lungul timpului. El însuşi o figură misterioasă, cu o viaţă care se desfăşoară între cutezanţa căutărilor şi limitele disperării, Sādegh Hedāyat a însemnat «un semn pierdut în noapte» (Andre Breton), marcând în chip definitoriu începuturile modernităţii pentru tiparele narative ale literaturii iraniene. Fireşte, nu am să merg pe firul narativ, nici nu am să forţez comentarii pe simbolurile aferente, las aceste plăceri cititorului dar preţ de câteva cuvinte mă voi opri asupra «S.G.L.L.», care dă şi titlul cărţii. Acesta înfăţişează o utopie neacompaniată de religie, ştiinţa ajunge să rezolve absolut toate problemele oamenilor, nimeni nu se mai îmbolnăveşte, nimeni nu mai cunoaşte foamea ori setea, nimeni nu moare, cu toţii au tot ce îşi doresc, mai puţin liniştea vieţii ce îşi cunoaşte scopul. Iarăşi, un text post-orwellian, un text al revoltei, un text despre abisul sufletului uman, reinterpretate pe portativul unei idei ultimat: exterminarea întregii specii umane. Poate de meditat – a câta oară? – asupra unei replici: «Lumea n-are sfârşit, omul e cel ce-i va pune capăt»”.
Marius Manta, critic literar
Printre invitaţii profesorului Gheorghe Iorga am remarcat prezenţa academicianului Alexandru Boboc, a dramaturgului Mircea M. Ionescu, a numeroşi scriitori băcăuani, profesori universitari, colegi şi prieteni ai celui care a provocat această frumoasă întâmplare culturală. La pupitru a urmat un alt critic, Adrian Jicu, director al Bibliotecii Judeţene „Costache Sturdza”. De data acesta, am fost introduşi în opera marelui scriitor iranian Sādegh Hedāyat, în dramaticul univers literar persan şi iranian, cu specificul şi particularităţile sale, care au uimit Occidentul.
„Un dialog între Orient şi Occident”
„Sub un titlu straniu, S.G.L.L., Gheorghe Iorga îşi continuă «proiectul Hedāyat», oferind cititorilor versiunea românească a unui nou volum de povestiri aparţinând celui mai important prozator iranian modern. Tradusă direct din limba persană, cartea include şapte povestiri eterogene, echivalente cu tot atâtea porţi către înţelegerea (parţială, fireşte), a Orientului. Ele sunt, în egală măsură, miniaturi narative în care tradiţia persană se întâlneşte cu şcoala europeană a autorului. Le-aş aşeza sub semnul lucidităţii, fiindcă sunt dominate de sentimentul unui Rău omniprezent şi atotputernic. Firul roșu care le uneşte este scepticismul, trăsătură definitorie pentru întreaga creaţie a lui Sādegh Hedāyat. Remarcabil este curajul scriitorului iranian de a aborda, fără menajamente, problemele lumii islamice: corupţia politicienilor, fariseismul clericilor, minciuna, sărăcia, misoginismul etc. De aici, caracterul distopic şi refuzul iluzionării. Hedāyat nu se îmbată cu apă rece şi nu îşi amăgeşte cititorul cu imagini fardate ale lumii. Dimpotrivă, miza este de a satiriza apucăturile unei societăţi rigide, conservatoare până la fanatism. Aşa se explică şi tonul, care pendulează de la ironie la sarcasm, într-un limbaj contondent, pe care traducătorul nu se sfieşte să îl reproducă fără rest pentru a ne facilita accesul la gândirea şi sensibilitatea acestei lumi aproape necunoscută nouă. Şi, implicit, pentru a pune în dialog Orientul cu Occidentul.”
Adrian Jicu, critic literar
„Hedāyat imaginează o societate viitoare terifiantă”
Aplaudat la scenă deschisă, Gheorghe Iorga a mulţumit celor prezenţi pentru efortul de a fi împreună, cât şi organizatorilor. Cât despre carte a spus succinct:
„Prezentul volum, «S.G.L.L.” face parte, desigur, din proiectul meu de traducător în româneşte a lui Sādegh Hedāyat şi va fi urmat de un al cincilea (zece texte), ultimul din această serie epică. (Primul a fost „Bufniţa oarbă” (1996), apoi „Îngropat de viu” -2014, „Hadji Agha” -2018 – n.n.). Marele prozator iranian modern e mereu surprinzător în fiecare dintre textele sale, de o diversitate neaşteptată, e mereu «alt» prozator care scrie: cunoscând ca un erudit posibilităţile expresive imense ale limbii persane (vechi şi moderne), stăpâneşte, în scris, mai multe registre stilistico-narative, care-i permit să dezvolte, în proza scurtă, în afară de teme «străine», obsesii arhetipale din «Bufniţa oarbă», «opera hibridă» ce e pentru literatura iraniană modernă ce a fost, vorba lui Dostoievski, «Mantaua» lui Gogol pentru literatura rusă. «S.G.L.L» (opţiunea mea pentru titlul acestei culegeri), nu face excepţie de la constatările anterioare. Este o povestire cu pretext SF, o antiutopie, unde Hedāyat imaginează o societate viitoare terifiantă. Spre deosebire de textele clasice ale genului, viziunea despre progres, despre evoluţia ştiinţei şi tehnicii are parte de un sfârşit de coşmar pe cât de implacabil, pe atât de…uman, prea uman în germene: o catosatrofă.”
Prof.dr. Gheorghe Iorga, membru la Uniunii Scriitorilor din România
A urmat, cum se întâmplă la asemenea manifestări o sesiune de autografe şi de… îmbrăţişări prieteneşti.
Bibliografie selectivă
Profesorul Gheorghe Iorga (n.18 aprilie 1954) după debutul ca poet (1972) şi o diversă activitate publicistică, s-a ilustrat ca traducător de limbă persană în limba română. Este doctor în literatură, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 2008.
Traduceri: “Bufnița oarbă”, de Sădegh Hedăyat (1996); “Teama” (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); “Călătorii cu limba tăiată” (o antologie a poeziei mistice persane); “Un arian în umbra moscheii”; “Omar Kayyam – Rubaiate”; “Aida în oglindă” (poezii), de Ahmad Samlu,
A tradus din limba română în limba persană: Nichita Stănescu – 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Autor și coautor de lucrări didactice. Activitate publicistică diversă (prefețe, contribuții de critică și istorie literară, lingvistică ș.a.)
Volume publicate: „Renaşterea persană”, „Omar Khayyam şi «complexele» mitului European»”, „Rândunica din nasul lui Buddha”, „Ispitele textului şi demonii interpretării”.
În anul 2018 publică volumul „Rainer Maria Rilke. Epifanii dintr-o biografie interioară”.
Urmează… ziua a doua
Programul de vineri, 10 mai, ora 17.00, se derulează la Centrul de Cultură „George Apostu” cu o conferinţă: „Eminescu şi cultura europeană”, susţinută de acad. Alexandru Boboc, spectacolul cărţii: „Amanta mea Thalia”, de Mircea M.Ionescu, prezintă prof. Ion Fercu. Vernisajul expoziţiei de artă „Lumea lui Mac”, cu lucrări ale artistului Dumitru Macovei, desluşită pentru public de criticul de artă Pavel Şuşară, urmată de lansarea albumului de artă „Dumitru Macovei” şi a revistei „Vitraliu”, nr. 50.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
