– În mandatul trecut, cel mai important obiectiv pe care l-ați finalizat a fost campusul școlar. Evaluând investiția acum, sunteți mulțumit? Beneficiile sunt cele așteptate?
– Bineînțeles. Fiind vorba despre un liceu tehnologic care cuprinde o școală de arte și meserii, putem spune că Podu Turcului are un grup școlar de viitor. În condițiile actuale, se pune accent pe meserii, iar copiii din comuna noastră și din cele învecinate vor fi motivați să frecventeze campusul din Podu Turcului.
– În 2012 ați câștigat alegerile și datorită faptului că cetățenii, dezamăgiți, își doreau o schimbare. Din 1990 nu se construise nimic și gândeau că lucrurile se pot schimba dacă au un primar PSD. A doua oară cum i-ați convins?
– Probabil că m-au ales pentru că, într-adevăr, erau dezamăgiți de administrațiile anterioare, dar în vara lui 2016 am fost votat pentru că în primul mandat am realizat o serie de proiecte. Pe unul dintre acestea l-ați amintit deja, e Campusul Școlar, dar am făcut și alte investiții, la fel de importante, cum sunt piața agroalimentară, dispensarul uman din Căbești, asfaltarea drumurilor din satele Sîrbi, Dănceni și Podu Turcului și refacerea a 50 la sută din trotuarele existente cândva în Podu Turcului. În acest mandat avem proiecte aprobate pentru asfaltarea drumului din satul Căbești, finalizarea trotuarelor din Podu Turcului, amenajarea unui obor comunal, construirea unui dispensar uman, a Școlii primare nr. 2 Podu Turcului, extinderea rețelei de canalizare și repunerea în funcțiune a stației de epurare.
– Care ar fi obstacolele care stau în calea acestor deziderate?
– Așa cum stau lucrurile în acest moment, nimic nu ne împiedică să realizăm aceste proiecte.
– Loredana Groza a copilărit în Căbești, mama și bunicii vedetei născându-se și locuind aici. În toamna trecută, a venit la deschiderea anului școlar. V-ați gândit să valorificați cumva această legătură?
– Da, ne-am gândit la câteva inițiative care ar putea întări această legătură. Vom organiza Zilele Comunei Podu Turcului, care nu au mai fost organizate până acum din diverse motive, și o vom invita la acest eveniment. De asemenea, Consiliul Local Podu Turcului a propus ca, în 2018, să-i oferim titlul de cetățean de onoare al comunei.
– Ce fel de activități economice credeți că ar putea ajuta comunitatea locală să prospere?
– Zona noastră este preponderent agricolă. Din acest motiv, ne propunem să atragem firme care să construiască fabrici de conserve de legume-fructe și centre de colectare a laptelui. Am avut întâlniri cu diverși investitori din vest, dar ei vor să ia angajații și să-i ducă la Oradea, nu să deschidă fabrici aici. Vom mai discuta cu ei. Altădată aveam, în Podu Turcului, și fabrici de mobilă și confecții textile. Cred că și acum ar avea succes pentru că există forță de muncă.
– Podu Turcului era „târg” pe vremuri, adică un fel de orășel care avea dreptul de a organiza piețe. Singurul din această zonă a județului. Apoi a decăzut, dar v-ați propus să-i redați statutul. Cum vă imaginați că va arăta peste zece ani?
– Nu știu dacă zece ani sunt destui ca să devină oraș, așa cum îmi imaginez eu și cum își doresc, probabil, toți locuitorii, dar sunt convins că va fi oraș. Are liceu, spital, judecătorie, am amenajat piața agroalimentară, iar acum se află în curs de realizare oborul. Ne lipsesc niște făbricuțe, dar având în vedere faptul că în zonele urbane bătălia pentru un teren e tot mai mare, după cum mari sunt și taxele, cred că agenții economici vor avea motive să vină la noi.
– Pentru viitorul apropiat, până să ajungă Podu Turcului oraș, ce vă doriți?
– Deocamdată, îmi doresc să devină cea mai frumoasă și mai prosperă comună din județul Bacău, iar cetățenilor comunei le doresc să aibă putere de muncă, sănătate și îi rog să aibă încredere în mine.
PODU TURCULUI
Comuna Podu Turcului se află în extremitatea sud-estică a județului Bacău, la limita cu județele Vaslui și Vrancea, pe colinele Tutovei, malurile Zeletinului și Pereschivului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, era reședința plășii Zeletin a județului Tecuci și era formată din târgul Podu Turcului și satul Dămăcușa, cu 940 de case și 1.973 de locuitori. Avea o biserică zidită în 1830 și o școală cu 103 elevi deschisă în 1868. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Giorgioana (în aceeași plasă) și Căbești (în plasa Pereschivul a județului Tutova). În 1950, comuna Podu Turcului a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Putna, apoi din regiunea Bârlad și, după 1956, din regiunea Bacău. Comuna Căbești făcea parte din raionul Bârlad al regiuni Bârlad, iar după 1952, din regiunea Iași. În 1968, ambele comune au trecut la județul Bacău, iar comuna Căbești a fost desființată. Comuna Podu Turcului e traversată de DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Podu Turcului, acest drum se intersectează cu DJ241, care o leagă spre nord de Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud, în județul Vrancea, de Boghești și Tănăsoaia. Comuna are o suprafață de 89,47 km. Datele ultimului recensământ arată că populația se ridică la 4.617 locuitori, în scădere față de recensământul din 2002, când se înregistraseră 5.140 de locuitori.
