Galben și albastru, culorile nostalgiei

Sâmbătă, baza sportivă „Play” a găzduit un eveniment fotbalistic în amintirea lui Dumitru Sechelariu, Neculai Alexa, Sorin Condurache și Florin Ganea, figuri de prim-plan în istoria FCM Bacău

Degetele lungi ale amintirilor

Cuvintele vin din trecut: „Dacă nu mă implicam în fotbalul băcăuan, pe stadionul din centrul orașului ar fi păscut azi vacile și caii”. Cuvintele aparțin lui Dumitru Sechelariu și au fost rostite acum mai bine de 23 de ani. Seche se pregătea să câștige primul mandat de primar al Bacăului, iar FCM, echipa sa și a orașului, își ascuțea crampoanele pentru a răpune Steaua, cu 5-1, chiar în Ghencea. Venite din trecut și culese într-o mohorâtă zi de sâmbătă, 13 aprilie 2019, cu degetele lungi ale amintirilor, cuvintele dau roată prezentului, pierzându-se printre picăturile de ploaie. Stadionul din centrul Bacăului e azi o ruină, ocolită până și de vaci sau cai. FCM Bacău nu mai există. Și nici Sechelariu nu se mai află printre noi; nu mai e, dar continuă să ne privească, zâmbind, de acolo sus. De pe un banner instalat în baza sportivă „Play” din Sărăta. Un banner pe care stă scris, cu culorile nostalgiei, „Memorial galben-albastru”.

„Hai, piticule!”

„Memorial galben-albastru” s-a născut la ideea fostului mijlocaș al FCM Bacău, Ionuț Vetrea. Și ține să cinstească amintirea lui Dumitru Sechelariu, Neculai Alexa, Sorin Condurache și Florin Ganea, figuri de prim-plan în istoria FCM. „Cu Dumitru Sechelariu am deschis ochii în fotbal. Venea pe «Letea» să mă încurajeze la meciurile de juniori: „Hai, piticule, dă-i bătaie, că am venit să te vâd jucând!”. Nea’ Nicu Alexa și Sorin Condurache mi-au fost modele fotbalistice. Iar Gică Ganea a fost fratele meu, fratele meu «Ganezu»”, explică Vetrea. Memorialul se ține la baza „Play”, aflată în proprietatea lui Ionuț Vetrea: „Terenul pe care am construit-o l-am moștenit de la mama, Dumnezeu să o odihnească! E pământul pe care-l lucra ea și care-mi aduce mereu aminte de ea. Și tot pe pământul ăsta, transformat în bază sportivă, am ținut să ne aducem aminte azi de Sechelariu, de Alexa, de Condurache și de Ganea”.

Cum era odată

Gheorghe Poenaru își zorește foștii jucători. Ca pe vremuri, când FCM Bacău mergea să câștige pe la Craiova și Timișoara. Ori dădea de pamânt acasă cu Rapidul lui Mircea Lucescu. „Hai, treceți la încălzire și încălziți-vă bine că nu mai aveți nici 20 de ani și nici 70 de kile”. Se face că nu aude când unul dintre băieți- poate Bolfă, poate Căpușă, poate Petcu- spune că „nimic nu te poate încălzi mai bine ca vinul cu gust de frăguță adus de Codreanu”. Poe privește în zare. După jucătorii săi sau după vremurile ce s-au dus și nu par să se mai întoarcă prea curând: „Memorialul este o idee excelentă. Ne dă prilejul de a pomeni oameni deosebiți precum Dumitru Sechelariu, Nicu Alexa, Sorin Condurache și Gică Ganea, dar ne ajută și să ne strângem laolaltă și să povestim despre timpuri cu adevărat frumoase pentru fotbalul băcăuan. Stau și mă gândesc că, fără Sechelariu, acești fotbaliști poate că nu ar fi avut niciodată șansa să joace la nivelul la care au evoluat”.

Contract până în 2030

În drum spre balonul care acoperă terenul sintetic al bazei, foștii jucători au de înfruntat mirosul îmbietor al grătarului. Carnea este tăvălită cu spor și măestrie prin toate mirodeniile pământului. Alături, în mini-restaurant, se presară piperul umorului: „Dom’ președinte, avem un jucător care și-a cerut dezlegarea”. Gheorghe Chivorchian continuă să aibă replica promptă: „Să-și ia gândul! Mai are contract încă doi ani cu FCM Bacău”. Negocierile sunt dure. Ca în trecut, „când intrai la Chivas în birou cu ideile tale și plecai cu ale lui”. Titi Câmpanu nu se lasă: „Cum, dom’ președinte, încă nu mi-a expirat contractul?”. Chivorchian ridică din umeri: „Ce să-ți fac dacă nu-ți mai amintești ce ai semnat? Oricum, la tine încă-i bine! Axinia, la Piatra, mai are contract până în 2030”. Toți sunt pe burtă. Pufnesc la greu; nu din cauza piperului, ci a râsului.

De la fumigene să fie?

Există și oameni care sunt legați pe viață de FCM Bacău. Asta deși nu au semnat vreun contract. Sunt suporterii „galben-albaștri”. Membrii galeriei FCM Bacău: Creastă, Corsicanu, Tilică și toți ceilalți. Toți până la unu. Și ei sunt prezenți la Memorial. Și își fac simțită prezența. Aprinzând fumigene și fluturând eșarfele galben-albastre. Scandând și cântând: „Inima noastră, inima noastră, va fi mereu galben-albastră”. Parcă a prins din nou viață „Municipalul”. Suntem la mijlocul anilor 90, iar Bacăul vibrează pe teren și în tribune: „Daniel Scânteie, olee, Daniel Scânteie oleee!”, „Con-du-rache! Sorin Con-du-rache!”, „Cristi Cio-co-iu! Cristi Cio-co-iu!”. Când băieții intră pe teren, suporterii întind un banner pe care scrie „Cei simpli mor, legendele nu pier/ Conduc defensiva în echipa din cer”. Ți se împăienjenește privirea. O fi oare de la fumigene?

Ca-n poarta lui Aston Villa

Doru Sechelariu, fiul lui Dumitru Sechelariu este și el emoționat: „Sunt foarte mișcat de faptul că amintirea tatălui meu continuă să fie vie în sufletul oamenilor din Bacău. O demonstrează și acest Memorial”. Doru dă lovitura de începere a meciului de old-boys, care va prefața finalele turneului de copii născuți în 2008. Puștii care nu existau nici măcar în planurile părinților atunci când FCM Bacău bătea pe Steaua, pe Dinamo sau pe Rapid au ce vedea. Când nu pasează printr-o rabona de efect, Ciocoiu înscrie din foarfecă, așa cum a făcut-o în poarta lui Aston Villa. Trofin și Radu Ciobanu deposedează cu siguranță, Vetrea și Codreanu driblează de-a lungul și de-a latul, iar Firici fentează din corp de parcă nici nu ar avea vreo 30 de kilograme în plus. Alături de foștii coechipieri ai tatălui lor, gemenii Mario și Denis Ganea înscriu pe bandă rulantă. Pe margine lumea aplaudă. Inclusiv spectatorii de lux Ghiță Poenaru, Cristi Popovici, Vasile Jercălău și Daniel Scânteie. Aplaudă și Gheorghe Chivorchian: „Când îi văd pe acești băieți cum lovesc mingea la vârsta și kilogramele lor, parcă nu-mi mai vine să pornesc televizorul pentru un meci de Liga I”.

Poate că-ntr-o zi…

Memorialul se încheie cu finalele turneului rezervat grupei de vârstă 2008. În finala mică, FC Dinamo Bacău trece de Star, iar în jocul pentru aur, FC Bacău se impune cu 4-0 în fața celor de la Atletico Junior. Mihai Platon (Atletico Junior) este desemnat cel mai bun portar, iar Tudor „Biță” Axinte (FC Bacău) primește trofeul pentru cel mai bun jucător al competiției. „Biță” este nepotul lui Cristi Axinte, mijlocașul de ieri al FCM Bacău, prezent și el la Memorial, unde, în jocul „veteranilor”, a marcat un gol splendid, cu un stâng la colțul lung. „Biță” Axinte are toate șansele să-și depășească unchiul. Și, cine știe, poate că într-o zi, el, împreună cu Mario și Denis Ganea, eventual și cu puștiul lui Trofin ori feciorul lui Florin Petcu, vor duce din nou Bacăul în prima ligă. Așa, ca pe vremea lui Sechelariu, Alexa, Condurache și Ganea.

1 de 15