Judetul Bacau se situeaza pe un loc funtas in tara intr-un top rusinos, al conditiilor minime de civilizatie, adica populatie cu acces la apa curenta, canalizare, toaleta salubra.
Conform unui studiu publicat de Econtext, de la inceputul crizei economice (finele anului 2008), si pâna in primele luni din acest an, numarul celor care beneficiaza de retelele publice de alimentare cu apa si canalizare a scazut vertiginous in judet.
Numarul locuitorilor care au acces la apa centralizata a crescut in 32 de judete si a scazut in zece, printre care si Bacaul. Daca, in 2008, erau 237.648 de bacauani conectati la sistemele de apa si canalizare, numarul acestora a scazut la 225.891.
Primarii de comune spun ca exista multi nemultumiti de pretul apei, pe care il considera prea mare in conditiile in care au fântâni la indemâna. Cu toate acestea, primarii din foarte multe localitati ale judetului vad partea plina a paharului si fac eforturi sa atraga finantari pentru infiintarea de retele publice sau extinderea si intretinerea celor actuale. “La noi nu se pune cazul debransarilor. Avem 450 de abonati la reteaua de apa, ceea ce este foarte mult. O suta de gospodarii sunt racordate si la sistemul de canalizare”, spune Sorin Ghergheluca, primarul din Traian.
“Rata debransarilor este foarte redusa in acest moment, cred ca de 1% din totalul de 2000 de abonati ai retelei. Sunt cazuri izolate. Problema este ca am fost anuntati ca apa se va scumpi cu 41%, ca sa se egalizeze preturile in tot judetul. Or, nu cred ca este normal sa platim acelasi pret ca la Bacau, pentru ca si conditiile de exploatare sunt diferite, mai costisitoare la Bacau decât la Dofteana.
Nu cred ca scumpirea va fi aprobata de Consiliul Local”, spune Ion Bujor, primarul din Dofteana. Asadar, statisticile indica o scadere a numarului beneficiarilor, in timp ce primarii fac in continuare proiecte pentru retele de alimentare – lucru bun de altfel – si spun ca debransarile sunt izolate.
Conducerea Companiei de Apa priveste insa din alt unghi problema, nu ca pe o fuga de sistemele de alimentare. “Numarul gospodariilor bransate a crescut, fiindca investitiile in retele s-au inmultit. Daca este vorba despre o scadere, atunci e vorba despre numarul populatiei beneficiare, pentru ca si densitatea populatiei pe locuinta a scazut, in conditiile exodului din zonele rurale. Asadar, numarul gospodariilor si cel al populatiei cu acces la retele sunt doua lucruri diferite, care trebuie judecate separate”, a declarat un responsabil din cadrul Companiei de Apa.
De mentionat insa ca statisticile fac referire la o perioada de patru ani, rastimp in care retelele au fost preluate de Compania Regionala de Apa, iar cifrele oscileaza intre interesul primarilor de a-i atrage pe oameni in sistemul de alimentare si reticenta satenilor de a plati apa, in conditiile in care nivelul de trai a tot scazut, iar apa o pot obtine si gratuit, din propriile fântâni.
Secretul rusinos al românilor
Secretul este ca din cinci români, doi se spala în butoi – daca se spala – si îsi fac nevoile în curte, într-o groapa sapata în pâmânt. Vestea buna e ca pâna acum câtiva ani procentul se apropia de 50%. Vestea proasta e ca România ocupa “cu mândrie” primul loc în UE în acest clasament. La mare distanta de bulgari sau baltici, care nu ajung nici la jumatate din procente, si la enorma distanta de media europeana, de 3,1%.
