„Mai vrem astfel de meciuri” s-au entuziasmat comentatorii TV la finalul derby-ului FCSB- Farul Constanța 2-3. „Astfel de meciuri” înseamnă să-i vezi luftând în aceeași fază pe noii Stan și Bran din fotbalul românesc: stoperii Tamm și Dawa. Înseamnă să-l vezi pe același Dawa cosindu-l pe Alibec și lăsându-și echipa în zece. Să-l vezi pe Omrani dându-și autogolul de 2-2 și, la faza care a dus la golul de 2-3, să te crucești cum, într-un interval de 4-5 secunde, jucătorii FCSB-ului pasează de trei ori la adversar! Sunt puține de salvat din „astfel de meciuri” (execuția din lovitură liberă a lui Alibec și, într-o anumită măsură, întoarcerea de rezultat din prelungiri), dar ne-am obișnuit să ne mulțumim cu puțin. Și asta pentru că fotbalul românesc oferă din ce în ce mai puțin. Un etalon de dată foarte recentă este mult-lăudatul FCSB- Farul. Un alt indicator last-minute este transferul lui Alexi Pitu de la Farul la Girondins de Bordeaux pentru două milioane de euro. Suma e una bună, cu atât mai mult cu cât vorbim de un club din liga secundă franceză (știu frații Becali cum să scoată iepuri din joben), dar, până la urmă, problema este că vorbim de un transfer la o echipă din Ligue 2. Când cel mai bun produs de export al momentului este livrat într-o ligă secundă (fie ea și franceză), este clar ce fotbal intern ai. Nici nu vrem să ne gândim cât și cum o să joace Pitu la Bordeaux. Important este că „fabrica de vopsit și ambalat jucători” și-a făcut încă o dată treaba. De altfel, este suficient să urmărești parcursul „celor mai profitabile transferuri” operate de clubul lui Gică Hagi pentru a înțelege că frații Becali merită câte o statuie. În topul vânzărilor se află Răzvan Marin, care, plecat la Standard Liege pe 4,8 milioane de euro, joacă azi, sub formă de împrumut, la modesta Empoli, după ce, anul trecut, a retrogradat cu Cagliari. De două prezent în top, Ianis Hagi a clacat și la Fiorentina (de unde a fost luat din nou de Farul, de data aceasta la un preț superior, halal afacere pentru Tata-Rege!), dar și la Genk, care l-a cedat ulterior, pentru un preț cu 1.200.000 euro mai mic (bună treabă și pentru belgienii/ blegieni) lui Rangers, unde, hai să fim serioși, nu a rupt deloc gura târgului. Mai departe. Mai departe îi avem pe Tudor Băluță (vândut cu 2,9 milioane la Brighton) și Dragoș Nedelcu (cedat cu 2, 13 milioane la FCSB), care, după ce au dat chix chix după chix peste tot, au revenit cu cozile între picioare în curtea Farului. Și mai departe: topul este încheiat de Denis Drăguș, jucătorul pentru care Standard Liege plătea în 2019 suma de 1,8 milioane euro și pe care l-a cedat în această iarnă, ca împrumut, celor de la Genoa, în Serie B. Ăsta-i nivelul: în afară de meciuri precum FCSB- Farul, avem, ca proaspăt super-transfer, pe Pitu și Ligue 2 și pe Drăguș, Drăgușin, Mihăilă, Man și Moruțan (toți oameni de națională), în Serie B. Echipă națională de liga a doua. Și un fotbal de mâna a treia. „Mai vrem!”.
