Judetul Bacau nu are traditie in cresterea bovinelor si ovinelor de carne. Taranul tine vaci pentru lapte si pentru a le inhama la jug. Noutatea e ca interesul fata de carnea de vita si de oaie a crescut brusc. Cine vrea profit trebuie sa se reorienteze.
Locuitorii din zona de munte au renuntat, dupa Revolutie, la cresterea animalelor si au trecut la exploatarea lemnului. Dupa ce au terminat de taiat padurile, s-au intors la vechea ocupatie. Din pacate, numarul animalelor este inca foarte mic. “De la Comanesti pâna la Ghimes, era traditionala cresterea animalelor. Acum, la 40.000 de exploatatii agricole, câte avem in judet, media este de 1,2 vaci”, arata Constantin Viziteu, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OJARZ). In judetul Bacau, rasele de carne abia au fost introduse. Taranii “tin” vaci pentru a le mulge si pentru a le pune la jug, iar oile, pentru lâna si lapte. Din cauza ca au disparut fabricile de stofe, lâna nu mai are cautare, iar laptele nu aduce mare profit. Noutatea e ca preferintele cumparatorilor s-au indreptat brusc spre carnea de vita si oaie. Pentru ca exista cerere si pentru ca rasele de carne asigura câstiguri mai mari, fermierii bacauani sunt ajutati de Guvern, prin Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OJARZ), sa se dezvolte in aceasta directie. Comunele in care exista "izvor de lapte" sunt cele din jurul oraselor: Letea Veche, Negri, Margineni, Scorteni, Stefan cel Mare, Caiuti.
Trecem la berbeci de carne
In 2010, OJARZ va extinde populatia de vaci cu lapte din arealele respective, iar in zona P. Turcului si pe Valea Muntelui, va stimula cresterea vacilor de carne, ajutându-i pe gospodari cu informatii, material seminal si animale vii. "Pentru zona carnii, am luat in studiu 9 ferme pilot unde introducem material si juninci din rasa Limousin, arata Viziteu. Pentru crescatori, mai la indemâna e materialul seminal. O juninca Limousin costa 2000 de euro, in timp ce, la material, o doza costa 5 euro, iar manopera, 10 euro." Fermierii sustin ca nu trebuie ca rasele de carne sa le inlocuiasca pe cele pentru lapte. Dimpotriva, ultimele ar trebui "sa asigure consumul intern, plus macar 30 la suta", arata ing. Eugen Popa, AICBAC. La ora asta, 70 la suta din consumul de produse lactate e asigurat din import." Crescatorii afirma ca Guvernul nu are "nicio strategie pe termen mediu si lung pentru zootehnie" si ca "un program realizat prin consultari cu asociatiile de fermierii si cu sindicatele e o urgenta". Seful OJARZ spune, insa, ca exista un plan de actiune. Chiar in acest an, vor fi create microferme specializate de vaci, "ori pentru lapte, ori pentru carne", si se va actiona pentru imbunatatirea raselor de oi din P. Turcului, Dealu Morii, Stanisesti si Motoseni. "In 2009, s-au importat 10 berbeci de carne din Anglia, afirma seful OJARZ. Din cei aproximativ 300 de produsi, 100 vor fi masculi. Pe acestia ii vom aduce in Statiunea de ovine si ii vom folosi la insamântarea naturala. E doar inceputul pentru ameliorarea raselor Turcana si Tigaie."
