România a atins un nou record negativ la sfârșitul anului 2024, devenind statul membru al Uniunii Europene cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Conform datelor Eurostat, publicate în decembrie 2024, 26,3% dintre tinerii români activi pe piața muncii sunt șomeri, depășind chiar și state precum Spania și Grecia, care se confruntă de ani de zile cu această problemă structurală. Aceste date alarmante sunt reflectate și în cel mai recent raport al Monitorului Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
O situație paradoxală: Șomaj redus per total, dar alarmant între tineri
Paradoxal, în ciuda acestui record negativ, rata generală a șomajului în România se menține la un nivel relativ scăzut, de 5,7%, apropiat de media UE de 5,8%. Aceasta este semnificativ mai mică decât în state precum Spania (10,6%), Grecia (9,3%) sau Finlanda (8,7%). Totuși, atunci când privim situația tinerilor, tabloul devine sumbru.
România este acum „campioană” europeană la șomajul tinerilor, urmată de Spania (25,2%), Suedia (23,5%) și Grecia (22,5%). Media UE pentru această categorie de vârstă este de 14,6%, ceea ce arată că România se află cu mult peste acest prag.
Diferențe de gen și tendințe europene
Un aspect interesant al fenomenului este egalitatea dintre femeile și bărbații tineri în ceea ce privește rata șomajului în România, o situație rară la nivel european. Spre exemplu, în Lituania, rata șomajului la tinerii bărbați este de doar 5,5%, în timp ce la femei atinge 18,6%. Un contrast similar este vizibil și în Grecia, unde 26,3% dintre femeile tinere sunt șomere, comparativ cu 19,9% între bărbați. Pe de altă parte, în Luxemburg și Belgia, situația este inversată, șomajul fiind mai ridicat între bărbații tineri decât între femei.
NEET – O problemă agravată
Un alt indicator alarmant este rata NEET (tineri sub 29 de ani care nu lucrează și nu sunt înscriși într-o formă de educație sau formare profesională). România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat procent din UE, de 19,4%, depășind semnificativ media europeană de 11%. Această situație sugerează nu doar lipsa locurilor de muncă, ci și un fenomen amplu de descurajare și lipsă de oportunități pentru tineri.
De ce este România lider negativ la șomajul tinerilor?
Mai mulți factori contribuie la această problemă cronică:
- Incompatibilitatea sistemului educațional cu piața muncii – Mulți tineri absolvă programe de studiu care nu sunt adaptate cerințelor angajatorilor.
- Lipsa oportunităților pentru tineri – Angajatorii sunt adesea reticenți în a angaja tineri fără experiență.
- Migrația forței de muncă – Tinerii calificați aleg să plece în străinătate, iar cei rămași fie nu găsesc locuri de muncă, fie nu sunt motivați să se angajeze.
- Lipsa unor politici active pentru ocuparea tinerilor – Subvențiile pentru angajatori, programele de ucenicie sau stimulentele pentru start-up-uri sunt insuficiente.
Ce soluții există?
Pentru a reduce rata alarmantă a șomajului în rândul tinerilor, este necesar un pachet de politici sociale și economice bine gândit:
- Investiții în educație și formare profesională – Adaptarea programei școlare la cerințele pieței muncii.
- Incentive pentru angajatori – Subvenții și facilități fiscale pentru firmele care angajează tineri.
- Programe de antreprenoriat pentru tineri – Sprijin pentru start-up-uri și acces mai ușor la finanțare.
- Campanii de promovare a angajării tinerilor – Schimbarea mentalităților în rândul angajatorilor.
Fără măsuri concrete, România riscă să rămână blocată în acest cerc vicios al șomajului ridicat în rândul tinerilor, cu consecințe grave asupra dezvoltării economice și sociale a țării.
