Îmbătrânirea demografică se agravează în România, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit INS, vârsta medie a populației a continuat să crească, ajungând la 42,3 de ani la 1 ianuarie 2022. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accelerat an de an, cu o creștere a ponderii populației în vârstă de peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 la 1 ianuarie 2005, la 120,0 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere la 1 ianuarie 2022.
INS avertizează că numărul populației rezidente tinere, inclusiv cea preșcolară și școlară, va continua să scadă, ajungând la 3,12 milioane de persoane în 2030 și la doar 2,15 milioane de persoane în 2060, comparativ cu 3,47 milioane în prezent (anul școlar 2022/2023).
Potrivit datelor Eurostat citate de INS, populația vârstnică rezidentă (peste 65 de ani) a României va ajunge la 3,82 milioane de persoane până în 2030 și la 4,72 milioane de persoane în 2060, comparativ cu 3,71 milioane de persoane la 1 ianuarie 2022.
În 2022, populația tânără (0-14 ani) a înregistrat o scădere de 4,4 puncte procentuale, reprezentând 16,2% din totalul populației rezidente, în timp ce ponderea populației în vârstă (peste 65 de ani) a crescut de la 19,3% la 19,5%.
Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223.000 de persoane față de începutul anului 2021. Ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani a crescut, în timp ce cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani a scăzut.
La 1 ianuarie 2022, populația rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori, dintre care 51,5% au fost femei. Mai mult de jumătate din populația rezidentă trăiește în mediul urban, cu 9,959 milioane de persoane.
Regiunea de dezvoltare Nord-Est, formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, are cel mai mare număr de locuitori, reprezentând 16,9% din populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare Vest, compusă din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, are cea mai mică pondere în populația rezidentă a țării, doar 8,8%. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată, cu 86,8% din populația totală trăind în municipii și orașe.
În 2021, sporul natural al populației rezidente a rămas negativ (-103.400 persoane), înregistrându-se valori negative în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-5.600 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-17.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (-14.300 persoane) și Nord-Est (-13.100 persoane).
INS explică că scăderea fertilității și modificările comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt doar câțiva dintre factorii responsabili de scăderea populației rezidente și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
Conform Eurostat, la 1 ianuarie 2022, România ocupă locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce privește populația rezidentă. Germania are cea mai mare populație din UE, cu 83,237 milioane de locuitori, iar Malta cea mai mică, cu 521.000 de locuitori.
Potrivit Diviziei de Populație a ONU, la 1 iulie 2021, populația mondială era estimată la 7,91 miliarde de locuitori. Cele mai mari populații sunt în China (1,426 miliarde de locuitori), India (1,408 miliarde de locuitori), Statele Unite ale Americii (337 milioane de locuitori), Indonezia (274 milioane de locuitori) și Pakistan (231 milioane de locuitori).
Se estimează că populația mondială va ajunge la 9,7 miliarde de locuitori în 2050 și la 10,4 miliarde de locuitori în 2100. Cele mai mari creșteri demografice între 2022 și 2050 vor avea loc în India, Nigeria, Pakistan, Congo, Etiopia, Republica Tanzania, Egipt, Filipine, Indonezia, Niger, Uganda, Sudan, Statele Unite ale Americii și Angola.
În 2023, se prognozează că India va depăși China și va deveni cea mai populată țară din lume.
