Henri Pirenne, unul dintre cei mai mari istorici medievaliști ai secolului al XX-lea, prezintă în cartea sa, „Mahomed și Carol cel Mare”, o teză revoluționară privind nașterea Evului Mediu. Potrivit lui Pirenne, adevăratul început al Evului Mediu nu a fost căderea Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, ci expansiunea islamică din secolul al VII-lea, care a rupt legăturile economice și culturale dintre Europa și Mediterană.
Conform lui Pirenne, invaziile barbare nu au distrus civilizația romană, ci doar au transformat-o, menținând în viață sistemul monetar, comerțul, arta, literatura și dreptul roman. Barbarii s-au convertit la creștinism și au acceptat autoritatea împăratului roman de Răsărit, care continua să domnească din Constantinopol. Astfel, Europa era încă parte integrantă a lumii romane și mediteraneene.
Totul s-a schimbat odată cu apariția Islamului, care a cucerit în câteva decenii provinciile romane din Răsărit, Africa de Nord, Spania și o parte din Franța. Această expansiune, potrivit lui Pirenne, a avut efecte devastatoare asupra Europei, care s-a trezit izolată de restul lumii și ruptă de comerț. Europa a intrat într-o fază de sărăcire și decădere, în care au dispărut moneda, comerțul, arta, literatura și dreptul roman. Europa s-a transformat într-o societate agrară și feudală, bazată pe o ierarhie de seniori și vasali, care s-au aliat cu Biserica din Roma pentru a combate amenințarea islamică.
În acest context, s-a născut Imperiul Franc, care sub conducerea lui Carol cel Mare a atins apogeul, reunind o mare parte a Europei Occidentale și încercând să restaureze vechiul imperiu roman. Pentru Pirenne, Islamul a fost factorul determinant pentru formarea Europei medievale și a Imperiului Franc, și fără Mahomed, Carol cel Mare ar fi fost de neconceput.
Teza lui Pirenne a avut un impact mare asupra istoriografiei și a stârnit multe discuții și critici. Mulți istorici au recunoscut valoarea analizei sale și au încercat să o integreze cu noi dovezi și perspective, arătând complexitatea și diversitatea situațiilor istorice și geografice. Așadar, citatul lui Pirenne este un stimulent pentru a reflecta asupra istoriei europene și asupra relației dintre Islam și Creștinism.
