- Există vreo țară în care pensiile să fie mai mari decât salariul pe care l-a avut angajatul? Și nu orice pensii, ci chiar și de 78.634 de lei, în condiţiile în care contributivitatea ar acoperi doar o pensie de 5.205 lei.
- Există vreo țară (de care ar râde în hohote până și Kafka) în care angajații unei instituții de stat să-și stabilească singuri cuantumul salariilor, bonusurilor și pensiilor? Bașca alte privilegii.
- Există vreo țară în care Justiția să tărăgăneze în așa fel procesele, încât unii infractori notorii să scape de pedeapsă la adăpostul prescripției vinovăției?
- Există vreo țară normală în care nici pe vremuri de pandemie foarte multe școli să nu beneficieze de serviciile unui medic școlar?
- Există vreo țară în care primarul să nu poată fi tras la răspundere pentru deranjul din serviciile de apă, canalizare, furnizare de curent electric etc., din cauză că acestea sunt gestionate de firme care sfidează cetățeanul, lăsându-i acestuia doar dreptul de a reclama nemulțumirile unui robot plictisit pe care nu-l doare nici măcar în cotul de tinichea?
- Există vreo țară estic-europeană, în afară de Ungaria, care n-a desecretizat și încă nu a renunțat la spiritul Directivelor din iunie 1947 emise de NKDV cu privire la promovarea incompetenților, birocratizarea excesivă, încurajarea corupției și a fabricilor de diplome, hăituirea medicilor, profesorilor și a specialiștilor de tot felul, a cetățeanului onest?
- Există vreo țară cu pretenții democratice în care zisa lui Nietzsche din „Așa grăit-a Zarathustra” – „Statul e cel mai rece din toate dihăniile reci: minte cu răceală şi iată minciuna ce se scorneşte din gura lui: «Eu, statul, eu sunt norodul!»” – să se potrivească precum o mănușă? Există vreo țară în care dihania să fie atât de turbată?…