Departe de mine pretenția că aș fi un microbist, dar îmi place să urmăresc meciuri importante și, mai ales, jucate cu mare artă. Iar un campionat mondial precum cel de acum din Qatar este pasionant și pentru mine.
Am însă un mare of ascultând la astfel de transmisiuni sportive, precum și la alte emisiuni de televiziune sau de radio cum pronunță comentatorii sportivi, crainicii sau chiar alți vorbitori numele străine, ale unor personalități sau personaje, ale unor localități etc. Mă oripilează modul ușor, simplist sau indiferent cu care acești vorbitori la microfoanele publice se predocumentează pentru a nu greși pronunțiile.
Păi, de exemplu, cum să nu te scoată din sărite când auzi tot mai frecvent numele orașului spaniol Sevilla pronunțat franțuzește „Sevia” și nu spaniolește „Sevilia”, pentru că în spaniolă cei doi de „ll” se pronunță „li”. Și câte alte exemple nu sunt.
În anii mei de studenție, la o facultate de ziaristică, printre cei de la care am învățat multe a fost și celebrul comentator sportiv Cristian Țopescu. Uimea prin câte și cum spunea pe post comentând câte un eveniment sportiv. Ne uimea și prin prezența lui fizică: era un bărbat șarmant, elegant, de un mare rafinament. Nu puteam rata întâlnirea cu el să nu-l întreb de unde are atâtea informații într-o eră în care nici telefonul mobil, nici internetul și tableta sau laptopul nu existau. Atunci a scos din eleganta sa geantă diplomat un dosar cu numeroase tăieturi din publicații diverse. „Adun – spunea exemplarul maestru – toate articolele despre sportivi, despre echipe etc. din publicațiile pe care le găsesc pe unde umblu. Iar dacă am de a face cu echipe din țări în care numele sportivilor sunt mai greu de pronunțat, precum cele din țările nordice, caut oameni de la care să aud cum se pronunță, de la vorbitori de asemenea limbi, chiar de pe la ambasade”.
Din Qatar, însă, am auzit și un comentator care vorbește corect, ca un profesionist. El este Emil Hossu-Longin, de la TVR. Recunoaște că mai scapă și el oiștea, însă primește imediat mesaje precum „Emil, vezi că Gavi se pronunță Gabi”. Gavi este numele unui fotbalist spaniol, din țara în care consoana „v” aflată înaintea unei vocale se pronunță „b”. „Nu stau să mă uit în timpul jocului la astfel de mesaje, dar în pauză și mai ales după joc o fac, unora le și răspund. Sunt mulți care, de exemplu, mi-au zis că n-am pronunțat corect numele complet al lui Saka, la meciul Anglia-Iran” – declara pentru un ziar de sport comentatorul.
