Filiala Bacău a Societății de Științe Istorice din România (SSIR) a organizat, miercuri seara, 22 ianuarie, o Conferință online dedicată Unirii Principatelor Române (5/24 ianuarie 1859).
Invitatul special al conferinței a fost renumitul istoric ieșean, Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon.
În conferința moderată de Prof. dr. Bogdan-Florin Romandaș – membru al Biroului Național Executiv al SSIR au avut alocuțiuni Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, Prof. univ. dr. Gabriel Leahu – președintele Filialei Bacău a Societății de Științe Istorice din România, Prof. dr. Maria Berceanu și Prof. dr. Nicoleta Zărnescu – de la Colegiul Național „Ferdinand I”, din Bacău. Au fost evocate evenimentele de acum 166 de ani și personalitatea domnitorului Al. I. Cuza, dar și alte personalități participante la actul Unirii Principatelor, și au fost făcute asocieri ale contextului istorico-politic și social în care au avut loc evenimentele de atunci, în raport cu realitățile unor evenimente din zilele noastre în care se comentează despre rolul și calitatea unor personalități politice, dar și despre apartenența României la comunitatea europeană, așa cu era văzută această apartenență și după Unirea Principatelor.
„Aș face o paralelă a evenimentelor din 1859 cu timpurile noastre, o interpretare valabilă care poate fi asociată și unor evenimente pe care le consideri istorice ale timpului nostru – a spus Prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon. În 2004 a avut loc aderarea României la NATO, iar trei ani mai târziu la Uniunea Europeană. Și aici, precum și în perioada Unirii, au fost niște ferestre de oportunitate internațională, în absența cărora nu ar fi fost posibile cele două evenimente istorice, comparabile cu ce s-a întâmplat la 1859, în 1918 și în 1989. Aceste evenimente nu ar fi fost posibile decât într-un context internațional favorabil, în cadrul unei ferestre de oportunitate generată de slăbirea Federației Ruse și de unilateralismul american conjugat cu consensul clasei noastre politice, foarte divizată ca și 1859. Dar care a înțeles că este în interesul tuturor în interesul nostru comun, în interesul colectiv să pună surdină acestor disensiuni și să lucreze pentru interesul comun și pentru interesul național, ca în 1859. Factor care nu anulează stăruința energia, rolul pe care factorul intern l-a avut, dar care trebuie completat, după părerea mea, cu schimbările sau cu importanța conjuncturii internaționale.”
În Bacău, tot miercuri – ne-a informat Col. (rtr) Stelian Cojocaru, Președintele Asociației Tradiții Militare Românești „Regimentul 3 Artilerie 1877” -, a avut loc o serbare organizată la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, dedicată, de asemenea, omagierii Unirii Principatelor, iar joi, 23 ianuarie, elevi și profesori de la Colegiul Național „N. V. Karpen”, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” și de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” au depus coroane de flori la bustul domnitorului Alexandru Ian Cuza, din curtea Școlii Gimnaziale din Bacău care îi poartă numele, au participat la o slujbă de pomenire la Biserica „Sânta Precista” și au asistat la o serbare omagială prezentată la Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu-Karpen”. Între organizatorii acestor evenimente au fost Asociația Profesorilor de Religie și Asociația Tradiții Militare Românești „Regimentul 3 Artilerie 1877”, din Bacău.
Tot în aceste zile, inițiatoarea organizării Muzeului Răjesesc din comuna Glăvănești, Prof. Maria Gârmacea, a făcut o vizită în orașul german Heidelberg, la locul în unde a trecut la Cele Veșnice, la 15 martie 1873, marele domnitor român. Acolo a vizitat „Der Europäische Hof” (Hotelul Europa), unde și-a avut vremelnic reședința domnitorul și a depus flori la bustul acestuia amplasat lângă hotel, bust dezvelit pe 3 iulie 2011de Asociația Culturală „Alexandru Ioan Cuza” din Heidelberg. Bustul a fost donat de Consiliul Județean Prahova și de Muzeul de Arheologie și Istorie Prahova și a fost realizat de sculptorul Constantin Ionescu, din Ploiești.
