Peste 7,5 milioane de lei evaziune fiscala de la inceputul anului si pana in prezent. Producatori extrem de nemultumiti si un interes scazut din partea Guvernului pentru toate aceste probleme economice. Asa se prezinta situatia in judetul Bacau in anul de gratie 2010. Fermierii sunt insa cei mai revoltati. In urmatoarea perioada risca sa fie scosi de pe piata din cauza preturilor de dumping practicate de evazionisti.
Evaziunea fiscala tine capul de afis al infractiunilor economice din judetul Bacau. Fie ca este vorba de fructe, legume, carne, lemn, flori sau cereale, idea de baza este una singura: cat mai multi bani intr-un timp cat se poate de scurt. Ponderea cea mai mare o are comertul. Dar nu orice fel de comert: cel cu cereale si cu alimente. “In ultima perioada s-a discutat foarte mult despre evaziunea fiscala in agricultura. Astfel, Guvernul a fost obligat sa demareze o actiune numita: OPERATIUNEA SILOZUL”, ne-a declarat Ioan Chiriac, director al Directiei Agricole Bacau. Prin aceasta actiune vor fi create echipe mixte formate din reprezentanti ai Garzii Financiare, Politiei, Directiei de Drumuri si Directiei Agricole. Acestia au obligatia de a controla modul in care circula produsele agricole din recolta anului 2010.
Reglementata dupa recoltare
Specialistii spun insa ca este o munca grea si complexa. “Problema este ca aceste deturnari de TVA ar fi putut fi rezolvate mult mai usor daca s-ar fi introdus taxarea inversa la cereale. Ar fi disparut mobilul acestui comert paralel, iar statul nu ar mai fi pierdut atat de multi bani”, a mai spus Ioan Chiriac. Aceste echipe mixte vor fi operative incepand cu dat de 15 iulie. Nemultumirile producatorilor sunt alimentate si de faptul ca ministerul de resort nu le-a ascultat sugestiile. Ei spun ca au cerut reprezentantilor Ministerului Agriculturii eliminarea TVA-ului la producatori, adica introducerea taxarii inverse. De fiecare data au fost insa ignorati iar punerea in aplicare a acestei propuneri a fost amanata. “In zona de Sud a tarii a inceput deja recoltarea cerealelor. O sa ne trezim la fel ca anul trecut ca apare vreo ordonanta in acest sens dupa ce se termina recoltatul”, a declarat Laurentiu Baciu, vicepresedintele LAPAR. Producatorii vor sa se efectueze controale incrucisate si sa se mearga pana la sursa. Tot ei spun ca mecanismul este unul extreme de simplu.
„Un fiasco total“
Cei interesati vin pe tarla sau la depozit, incarca marfa, o platesc fara TVA, intocmesc avize si borderouri care de cele mai multe ori sunt false. Apoi se emite un document de insotire a marfii pana la destinatie unde se incaseaza banii dar si TVA-ul. Evazionistul incaseaza TVA-ul, firma lui dispare dar, in acelasi timp, “uita” sa-l mai dea la stat. “Singura posibilitate reala de a scapa de evaziunea fiscala este taxarea inversa. Cine incearca alte solutii trebuie sa stie ca sunt un fiasco inca de la inceput”, a mai afirmat vicepresedintele LAPAR.
Rezultate multumitoare
Reprezentantii Garzii Financiare Bacau sunt insa increzatori. “Rezultatele Garzii Financiare in ceea ce priveste evaziunea fiscala le apreciez ca fiind foarte bune. Ca rezultate avem 11 sesizari penale dintre care 6 sunt noi. Prejudiciul este foarte mare: de 7.587.224 lei”, a declarat Romeo Fratila, comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau. In acest sens au fost facute verificari complexe, mai ales in cazul evaziunilor fiscale facute de catre grupuri organizate, grupuri care au aceleasi interese economice si care actioneaza concomitent in savarsirea infractiunilor. “Verificarile au fost extinse de la firmele fantoma la adevaratii beneficiari. De la furnizor la beneficiar exista un lant foarte bine organizat. Iar plata se face intotdeauna in numerar”, a mai afirmat comisarul-sef Fratila. Criteriile dupa care sunt luate in vizor aceste firme sunt relativ simple: analiza indicatorilor din bilant, veniturile realizate, natura si cuantumul cheltuielilor, rentabilitatea financiara specifica domeniului de activitate, volumul de activitate raportat la numarul de angajati, situatia clientilor ori a furnizorilor neachitati sau neincasati comparativ cu cifra de afaceri, cuantumul si natura debitelor fata de bugetul de stat.
