Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește alocările bugetare guvernamentale pentru Cercetare și Dezvoltare (C&D) pe cap de locuitor. În anul 2023, guvernul român a alocat doar 21,2 euro pe cap de locuitor pentru acest sector crucial, în condițiile în care media la nivelul UE a fost de 275,6 euro. Această sumă plasează România mult în urma altor state membre, accentuând decalajele în domeniul inovării și cercetării.
Europa investește mai mult în C&D, dar România rămâne în urmă
În 2023, bugetele guvernamentale pentru C&D la nivelul Uniunii Europene au crescut cu 5,3% față de anul precedent, ajungând la un total de 123,7 miliarde de euro, echivalentul a 0,73% din PIB-ul UE. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 54,8% comparativ cu anul 2013, ceea ce arată o tendință ascendentă de prioritizare a cercetării și dezvoltării în politica economică europeană.
La polul opus, România și alte câteva state membre nu reușesc să țină pasul cu această tendință. După România, cele mai scăzute alocări pentru C&D pe cap de locuitor au fost înregistrate în Bulgaria (33,1 euro) și Ungaria (48,1 euro). În schimb, state precum Luxemburg (646,6 euro), Danemarca (552,4 euro) și Germania (529,3 euro) alocă sume mult mai mari, reflectând angajamentul lor puternic față de inovație și progres tehnologic.
O creștere modestă în regiune, dar insuficientă
Între 2013 și 2023, majoritatea guvernelor din UE au crescut alocările bugetare pentru C&D pe cap de locuitor. În timp ce Bulgaria și Polonia au înregistrat creșteri semnificative de peste 100%, România rămâne pe ultimul loc, cu un avans insuficient pentru a reduce decalajul față de media europeană.
De remarcat este faptul că Ungaria este singura țară din UE care a înregistrat o scădere în această perioadă, alocările pentru C&D per capita scăzând cu 28%, de la 66,9 euro în 2013 la 48,1 euro în 2023.
Unde se duc banii?
Conform Eurostat, cea mai mare parte a bugetului alocat pentru C&D în UE în 2023, respectiv 35,5%, a fost direcționată către avansul general al cunoașterii, finanțat în principal prin fonduri publice acordate universităților. Alte direcții importante de finanțare au inclus producția industrială și tehnologia (11,0%), sănătatea (6,9%) și explorarea și exploatarea spațiului (6,0%).
Datele publicate de Eurostat scot în evidență o realitate îngrijorătoare pentru România, care, deși se confruntă cu provocări majore în domeniul inovării și cercetării, continuă să aloce resurse insuficiente pentru C&D. Acest lucru poate avea consecințe pe termen lung asupra competitivității economice și capacității de inovare a țării, necesitând o reevaluare urgentă a politicilor guvernamentale în acest sector.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
