Blocada impusă de Houthi navelor comerciale care încearcă să ajungă în Marea Roșie a început să afecteze Europa, care deja suferă din cauza creșterii prețurilor la energie și a acțiunilor pentru trecerea la energia verde. Dar problema Europei pălește în fața unei adevărate schimbări de paradigmă: progresele tehnologice în materie de armament au permis, pentru prima dată, ca națiuni mici nu doar să reziste, ci să provoace daune serioase națiunilor mari care își proiectau forța cu ajutorul marinei militare.
Pe fondul crizei din Marea Roșie, unde navele militare ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței se confruntă cu amenințarea constantă a rachetelor și dronelor Houthi, se conturează o realitate în care eficiența financiară devine un element cheie în echilibrul puterii globale. Această schimbare radicală nu doar subliniază vulnerabilitățile economice ale națiunilor mari, ci și accentuează necesitatea unei reevaluări a strategiilor de securitate și a modului în care acestea sunt implementate în contextul noilor tehnologii militare.
Conflictul din strâmtoarea Bab el-Mandeb dintre Houthis, Israel și Statele Unite a generat incertitudine în Europa, iar consecințele se fac deja simțite. În contextul în care o bună parte din comerțul mondial trece prin Canalul Suez, iar principala rută comercială între Europa și Asia este afectată, creșterea prețurilor și problemele economice devin inevitabile, scrie Politico.
Suspendarea transportului maritim prin Canalul Suez de către companii maritime de top, precum Maersk, MSC și Hapag-Lloyd, a declanșat o reacție în lanț. Prețurile petrolului au înregistrat creșteri semnificative, iar aproximativ 10% din producția mondială de petrol și 8% din GNL trec prin această rută vitală. Acest lucru afectează direct economia europeană.
Cu creșterea prețurilor la petrol și GNL, costurile de transport pentru bunuri provenind din țări precum India, Vietnam, Thailanda și Bangladesh vor crește, contribuind la o recesiune în Europa. În condițiile unei lipse de bunuri, se preconizează că inflația va crește, iar Uniunea Europeană se va confrunta cu dificultăți în gestionarea acestei situații.
UE se confruntă deja cu presiuni financiare, iar lipsa de bunuri și creșterea inflației pot accentua această situație. În încercarea de a controla inflația, BCE se confruntă cu limitele emiterii de noi euro, așa cum fac Statele Unite cu dolarii lor. Acest lucru complică gestionarea crizei și poate agrava condițiile economice europene.
Din perspectivă financiară, UE se confruntă cu o situație dificilă, cu creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli în întreg blocul. Lipsa de fonduri afectează nu doar capacitatea de a gestiona criza actuală, ci și consumul și, implicit, economia europeană în ansamblu.
În ciuda dificultăților economice, Europa ar putea să adopte o abordare subiectivă în gestionarea situației. Prin explorarea altor rute comerciale, cum ar fi Ruta Mării Nordului sau Noul Drum al Mătăsii, și separându-și interesele economice de conflictul din Orientul Mijlociu, UE ar putea minimiza impactul asupra portofelului cetățenilor și asupra economiei sale.
În contextul schimbărilor tehnologice din domeniul militar, un studiu chinezesc susține că puterea maritimă și-a depășit momentul de vârf în ceea ce privește proiectarea forței pe uscat. Tehnologia actuală a făcut posibilă inversarea paradigmei, concentrându-se pe proiectarea puterii terestre asupra apelor. Conform acestui studiu, noua tehnologie se dovedește a fi mai ieftină, optimă în consumul energetic și mult mai eficientă, oferind un timp de răspuns mai prompt. Acesta marchează un moment istoric în care securitatea mărilor și oceanelor poate fi asigurată prin intermediul sistemelor tehnologice eficiente, având baza terestră în puncte cheie.
Elemente cheie ale acestui nou sistem de putere includ dronele și tehnologia hipersonică. Dronele, integrate în sisteme de tip roi, devin arme sofisticate, beneficiind de o inteligență proprie pe câmpul de luptă, ceea ce le face practic invincibile. Roiul de drone acționează ca un sistem bine orchestrat, cu o bază comună de date care stochează detalii despre ținte, echipamente de neutralizat și tactici necesare pentru succesul misiunii. Adaptabilitatea autonomă a roilor de drone permite ajustarea strategiilor în timp real, în funcție de schimbările neașteptate din teren.
Pe măsură ce rachetele devin mai accesibile din punct de vedere economic, dronele evoluează în complexitate. Integrarea dintre cele două tehnologii redefinește paradigmă și marchează un salt semnificativ față de epoca Războiului Rece. În contrast cu rachetele oarbe din acea perioadă, tehnologia actuală adaugă un element crucial de inteligență, transformând complet modul în care sunt gândite și folosite aceste arme. Astfel, sinergia dintre tehnologia roiului și rachetele inteligente creează o rețea senzorială avansată, capabilă să obțină informații în timp real, să le proceseze și să se adapteze dinamic la schimbările din teren. Această evoluție tehnologică redefinește paradigmele și dimensiunile conflictelor, impunând o adaptare rapidă și eficientă pentru a face față noilor provocări.
Pe măsură ce criza din Marea Roșie persistă, navele militare ale Statelor Unite, Marii Britanii și Franței se confruntă în mod repetat cu amenințarea rachetelor și dronelor Houthi, iar Washingtonul conduce o coaliție pentru a asigura securitatea maritimă în regiune. Această confruntare reflectă un nou tip de război, unde eficiența financiară devine crucială, iar marile flote militare se găsesc în situația de a folosi rachete ultra-costisitoare pentru a contracara dronele ieftine ale Houthi. Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a subliniat dificultățile legate de compensarea costurilor în această ecuație, subliniind vulnerabilitatea economică a acestui tip de război.
Recent, fregata franceză Languedoc a fost nevoită să utilizeze rachete sol-aer Aster 15 în valoare de 1 milion de euro pentru a neutraliza dronele Shahed, fabricate în Iran și utilizate, cel mai probabil, de către Houthi. Cu toate acestea, costul acestor drone era de aproximativ 20.000 de euro, evidențiind o discrepanță financiară semnificativă. Această creștere a costurilor ridică probleme legate de sustenabilitatea eforturilor de menținere a securității maritime în fața amenințărilor inovatoare și economice.
Criza din Marea Roșie subliniază faptul că grupurile ostile nu mai au nevoie de flote mari pentru a avea un impact militar semnificativ asupra mărilor și oceanelor. Conform expertului în geopolitică maritimă, Maxence Brischoux, rachetele și dronele lansate de la sol pot schimba radical modul în care forțele armate trebuie să își conceapă strategiile și achizițiile militare.
