Interviu cu Floarea Ivanof, primarul orasului Targu-Ocna
– Cati cetateni v-au dat votul in 2008?
– Am castigat din al doilea tur de scrutin cu 53,53%, daca imi amintesc bine. A fost o confruntare frumoasa, bazata pe idei, argumente si proiecte.
– Fostul primar v-a felicitat dupa ce s-a vazut infrant?
– M-a felicitat chiar in seara aceea, eram la aceeasi sectie de vot, acolo am primit toate rezultatele. M-a felicitat asa cum si eu am facut-o in 2004, cand m-am retras, i-am urat succes si am inceput pregatirile pentru urmatoarele alegeri. Am candidat pe listele unui partid, am continuat in acelasi partid pana astazi. Eu am intrat in politica in anul 2000 si cand o fi sa ma retrag o voi face tot de la PD-L. N-am de gand sa stau prea mult in politica, trebuie sa lasam locul si la altii mai tineri, cu idei mai bune, in consonanta cu vremurile in care vor trai si vor fi primari, viceprimari sau presedinti de organizatii.
Nu vreau sa devin incomoda pentru cetateni
– Experienta nu conteaza?
– Este munca la orice nivel, sigur ca experienta conteaza, conteaza foarte mult, in munca de primar, om politic, simplu membru de partid. De altfel, indiferent daca esti inregimentat intr-un partid sau nu, politica tot facem, politica face tot cetateanul. Asa a fost mereu, chiar si in vremuri cand unele drepturi au fost restranse, altii in cunostinta de cauza, altii nu, tot politica inseamna ca face.
– Este interesanta politica strazii pentru un lider de opinie cum este primarul. Luati pulsul strazii, iesiti des in mijlocul oamenilor?
– Este un dezavantaj sau poate un avantaj sa fii primar intr-o localitate mica, esti foarte vizibil, oamenii ajung mai usor la tine, te cunosc bine. Eu merg des prin oras, este inevitabil, dar nici nu vreau sa devin incomoda pentru cetateni, toata ziua sa-i stresez cu problemele mele, ale Primariei, cu proiecte, planuri, mai avem si alte canale de comunicare in afara de prezenta directa. Lumea pare abordabila, dispusa sa te asculte, cum si ei au nevoie sa fie ascultati, multi au probleme dificile, de familie, ale comunitatii si trebuie sa-i asculti.
Am un program generos pentru oras
– Doamna primar, cum era vistieria primariei, plina sau goala, cand ati preluat mandatul? Toti primarii nou alesi se plang ca nu au mai gasit bani, ca orasul era dator vandut.
– In cazul nostru, al meu, mostenirea a fost foarte grea. Primaria avea si are de rambursat un credit de 150 miliarde de lei, contractat de vechea administratie, ceea ce inseamna foarte mult pentru un oras mic. Am inceput rambursarea din 2009, a dobanzilor din 2008. Avem de plata trei miliarde de lei vechi lunar. Spun ca imi vine foarte greu deoarece eu am avut un program electoral generos si m-am vazut in imposibilitate sa-l indeplinesc in totalitate. Eu as fi vrut ca in cei patru ani de mandat sa schimb fata orasului, sa investesc pe plan local, cu firme locale.
– Care a fost destinatia banilor imprumutati, ca nu i-a luat fostul primar acasa!
– Au fost luati pentru mai multe proiecte, insa eu consider ca daca banii publici ar fi fost cheltuiti mai bine, judicios, respectivele proiecte ar fi putut fi sustinute din banii de la buget. O parte din lucrari s-au finalizat, altele sunt in curs. Au fost trei tronsoane de drum asfaltat, de pe Tisesti, Galean si Valcele, care au costat 50 de miliarde la vremea respectiva. Oamenii poate nu stiu, insa acele lucrari s-au facut din credite, din care fostul primar nu a achitat niciun leut. E greu de stabilit ale cui sunt meritele, ale celui care s-a imprumutat sau ale celui care da banii inapoi. Vedeti?
Vrem sa castigam bani din turism
– Ce v-a venit sa candidati? Erati un om de afaceri cunoscut, de succes, la Primarie este multa bataie de cap, munca zi-lumina, bani putini pe statul de plata.
– Eu nu am venit la Primarie pentru bani. Banii care ii iau de aici se duc pe ajutoarele pe care le mai dau unor familii ce apeleaza la mine, insa asemenea sprijin dadeam si inainte de a fi primar. Eram consilier, vedeam cum se lucreaza, ce se face bun sau rau. Eram convinsa ca pot mai mult, insa am nimerit in vremuri mai grele, criza, bani putini.
– In vremuri normale este usor sa fii primar, banii vin de la buget, in timpuri dificile se vede puterea, priceperea unui primar…
– Da, stiu, si am sa va arat ca nu m-am bazat numai pe banii de la buget. Dar, sa revin la proiecte. Am dorit foarte mult si le-am spus si oamenilor: a venit timpul sa avem un oras european, cochet, frumos, o bijuterie, suntem statiune de interes national, chiar daca deocamdata doar scriptic, trebuie sa tinem steagul sus. Vrem sa castigam bani din turism, avem ce oferi, tratamente pentru caile respiratorii, avem un aer curat, usor sedativ, avem izvoarele de ape minerale din parc, Centrul balnear din Parcul piscinei, Mina Salina, care este foarte cautata de turistii romani si straini, Baza de tratament de la Hotelul Magura, sunt mai multe pensiuni. Acum m-ati inteles? De aceea vreau sa avem un oras frumos si primitor.
Construim cu bani europeni
– Au trecut doi ani, ce ati spus la bilantul prezentat consiliului, oamenilor?
– Au fost doi ani plini. Eu pot spune ca sunt multumita. Am finalizat lucrarile la Centrul Balnear din Parc, care era inceput cu fonduri europene, a costat destul de mult, insa avem un obiectiv turistic dotat, care este exploatat mai multe luni pe an, insa daca von putea incalzi apa, va creste perioada de adresabilitate, astfel ca investitia se va amortiza si va aduce profit in urmatorii ani. Mai avem doua proiecte importante, finantate cu bani de la UE, reabilitare retea de apa potabila si extindere, reabilitare canalizare si extindere, apoi Podul de la Pacuri, lucrare apreciata de locuitorii orasului, realizata cu bani de la Guvern. Mai avem un proiect, tot cu bani europeni, pe situatii de Urgenta, avem derulat alt proiect, cu aceeasi finantare, de colectare selectiva a deseurilor, prin achizitionarea unui utilaj special. Suntem prinsi, in colaborare cu CJ, pentru un tronson de drum, care vine de la Barsanesti la Tg. Ocna, spre Onesti, dar si in programul derulat de Consiliul judetean, acel Master Plan, cu retele de canalizare si retele de apa, o statie de epurare, urmate de refacerea drumurilor dupa lucrari. Este o lucrare mai mare care se va intinde pe mai multi ani. Vedeti, asadar, ca nu lucram numai cu bani de la buget. Mai avem si alte lucrari cu bani europeni, drumuri, parcuri, poduri. Noi trebuie sa alocam doar bani pentru cofinanatare, si nu sunt putini la toate proiectele noastre. Dorinta mea, a echpei mele este da aducem orasul la standarde mai mari de civilizatie, de confort.
Am avut fler de investitor
– Ce ati facut inainte de ’89?
– Am lucrat in turism, eram director de complex, apartineam de Slanic Moldova si implicit de OJT Bacau. Am avut o meserie frumoasa, meseria de primar este trecatoare, tot la pasiunea mea ma voi intoarce.
– Cand ati facut primul milion de dolari?
– Cum sau cand? Nu stiu daca l-am facut, nu stiu sa apreciez, probabil ca l-am facut, insa pot sa va spun ca au fost perioade, in anii ’90, cand am fost ajutati sa ne dezvoltam ca oameni de afaceri. Foarte multi oameni, printre care si eu, au beneficiat de acea lege 77, prin care societatile se puteau cumpara prin metoda MEBO. Daca ai cumparat o afacere la cheie, cum se spune, este un mare avantaj, deoarece acea societate produce din prima zi. M-am adaptat foarte repede la economia de piata, eram si intr-o perioada buna a vietii mele, aveam o varsta cand esti mai indraznet, mai curajos, o oarecare nebunie a tineretii. Am participat cu timpul la multe licitatii, vroiam sa mai fac ceva, am licitat la Perla Moldovei din Slanic, imi pare si acum rau ca nu am reusit sa castig, apoi la Olanesti, Sinaia, dar ne-am oprit la Bacau, am preluat DECEBAL, este un brend, in centrul orasului, o afacere pe care o conduce fiul meu, Cezar.
– Aveti trei copii mari, realizati…
– Da, sunt multumita de ei. Cezar conduce afacerea din Bacau, Madalina a ramas in locul meu, manager la societatea Magura, si o alta fiica, casatorita, are o firma de imobiliare in Bucuresti. Sotul are afacerea lui, se ocupa de bijuterii, a ramas la marea lui dragoste si pasiune, fiind de meserie bijutier, avem mai multe magazine in Tg. Ocna, in Comanesti, Onesti. Am vrut prin munca noastra sa asiguram familiei un trai decent, o viata fara prea multe griji materiale, ca, bogat sau sarac tot de cateva lucruri de baza ai nevoie, o casa, eventual o masina, un pat, o masa si sa ai ce sa pui pe masa. Nu le-am lasat totul de-a gata, ei trebuie sa munceasca in continuare pentru a trai, pentru a dezvolta afacerile.
Fiecare sa faca ce stie mai bine
– Doamna primar, unde va faceti cumparaturile, la mall, in Bucuresti, in Germania, la Paris?
– Eu nu merg nicaieri, nu fac cumparaturi. Nu pot sa intru intr-un magazin, ma oboseste, nu stiu, se intampla ceva. Altcineva imi face cumparturile, nu ma imbrac cu haine de la mari firme, nu am asemenea snobisme, imi plac acele haine in care sa ma simt bine, nu ma intereseaza ce scrie pe ele. Nu dau bani pe haine de firma, scumpe.
– Va place sa gatiti?
– Nu, nu, nu vreau sa fiu ipocrita, prefer sa fac altceva. Am gatit cat au fost copiii mici. E bine ca fiecare sa faca ce stie mai bine. Avem ocazia si posibilitatea sa luam masa in locatiile noastre sau chiar in alta parte si prefer sa nu pierd timpul cu gatitul. Da, pregatesc de doua-trei ori pe an, de Pasti, de Craciun, pentru familie ce ne place noua. In rest, fiecare procedeaza si se descurca cum poate.
– Stiti cat costa un kilogram de cartofi?
– Nu stiu cat costa, ca nu fac eu piata. Nu stiu preturile, merg rar in ultimul timp la cumparaturi.
– Ce ati vorbit cu Maria Basescu la Hemeius, la inaugurarea Centrului hipic?
– Multe si marunte, pentru ca dumneaei nu face politica, era intr-o vizita privata, iar discutiile s-au axat pe acel moment, si ei ii plac caii, inauguram acel centru hipic, a fost amabila si ne-a facut onoarea de a participa. Este o persoana placuta, agreabila, emana un aer de blandete, de curatenie, are un talent innascut de a se comporta, are o distinctie anume, parca ar avea in spate generatii de nobili, nimic nu este la Maria Basescu fals, are o naturalete nativa, care o prinde foarte bine.
„Daruind vei dobandi”
– Va place sa faceti cadouri?
– Da, imi place. Si cred in acea zicala, mai mult religioasa decat laica: “Daruind vei dobandi”. Totdeauna am fost generoasa. Nu am calculat niciodata cat dai si cat primesti, dar energiile pozitive care vin dinspre cei pe care i-ai ajutat candva te ajuta sa te mentii intr-o anumita forma, sa crezi in ideile tale, sa dobandesti asa cum am zis. Sunt niste lucruri nescrise, dar foarte adevarate. Intre mine si Dumnezeu exista o relatie perfecta. Poate ca nu am indraznit sa-i cer lui Dumnezeu cat mi-ar fi putut da, asa cred, mie mi s-au indeplinit toate gandurile bune si de aceea nu am nevoie de mijlocitori intre mine si El. Fara sa credem in Dumnezeu, nu ni se poate indeplini nimic, devenim rai, egoisti etc.
– Mai candidati la urmatoarele alegeri?
– Este prea repede, este prematur sa va dau un raspuns. Nu stiu, depinde de multi factori, nu numai de mine.
– Dar cat costa un post de primar?
– Nu stiu la ce va referiti… Nu, nu mi s-a cerut nimic, niciodata. Am fost rugata sa candidez, aveam un nume, aduceam voturi partidului. Eu mi-am sustinut singura campania electorala. Pe de alta parte, cat suntem in putere, ne duce mintea, este pacat sa stam departe, prin ceea ce suntem putem face ceva pentru societatea in care traim. Esti trecator prin viata si cred, cred ca trebuie sa lasi ceva in urma, iar daca acele urme sunt si bune este un castig pentru toti.
