Imaginea si sintagma sunt desprinse din poezia unei eleve (Ioana C.) din clasa a VIII-a de la Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” din Bacau, care si-a intitulat notatiile lirice „Cronografia sferei”, în acord cu profilul liceului, probabil. I-au fost solicitate – nu doar ei – de profesoara de româna, Laura Gavriliu, ca ante-text al unei excursii la Lipova eminesciana (post-textul va fi cronica evenimentului).
„Zodii albe se coboara/si, nuntite cu pamântul,/Scriu acorduri de vioara”, spune adolescenta la începutul poeziei. Cronograful, acea istorie trecuta în cuvânt, o preocupa începând cu faza de laborator, când „visele dau în pârg” si îsi cauta drum spre oameni. Poetul „Nu mi-e rege, dar conduce/Cu cizel filigranat./Vocea lumii o rescrie/Cu har vechi, din mosi lasat”, încheie I.C., derivând regresiv verbul „a cizela“.
O alta eleva (Bianca D.) îi întoarce Luceafarului adresarea dintr-o cunoscuta poezie a sa: „Ce stai pe gânduri, floare-albastra,/Au nu ai suferit prea mult?”, cu înca o dilema interogativa: „Fusese lumea pentru tine/Prea mult sau poate prea putin?” Un posibil raspuns formuleaza Iustin G.: „Din colt de rai el ne priveste/Printre nori”.
„Legenda vie”, cum fericit îl numeste tânarul, Eminescu îsi cheama admiratorii sinceri cu mai mare intensitate în cele trei zile ale anului: 15 ianuarie, 15 iunie, dar si – pentru bacauani – 29 aprilie. În aceasta zi a anului 1876 revizorul-poet a vizitat Scoala din Lipova si a lasat un proces-verbal pe care îl stim aproape pe de rost. O recomandare facuta atunci este valabila si azi si va fi valabila mereu: „Gramatica trebuieste învatata nu pe de rost, ci prin dese exercitii orale si în scris“.
Anul 2015 trebuie înregistrat în agenda lipov(e)ana ca unul de mare biruinta culturala si pedagogica: elevii colegiului bacauan urca înca una dintre „Treptele bucuriei” (titlul Proiectului educational judetean initiat si coordonat de prof. dr. Laura Gavriliu). Parteneri îi sunt Scoala Gimnaziala Secuieni (director, prof. Ionela Daraban), iar de la Lipova, Scoala „Mihai Eminescu” (director, prof. Rodica Munteanu) si Biblioteca Comunala „Ion Creanga” (bibliotecar, Felicia Baciu), Consultant stiintific si cultural le-a fost Societatea Cultural-stiiintifica „Vasile Alecsandri” Bacau.
Adresându-ma elevilor înainte de a purcede la drum (pe 15 ianuarie), le-am propus si câteva repere: de citit poezia „Melancolie”, una dintre cele mai frumoase creatii eminesciene, scrisa – se pare – în timpul sederii la Lipova ori inspirata de atmosfera acelei primaveri; de vizitat biserica din Valea Hogii, unde le vor putea saruta… sarutul lui Eminescu (unele dintre icoanele de aici sunt datate înainte de 1876); de admirat piesele din muzeul satului, aflat în incinta scolii care poarta numele academicianului nascut aici.
Pentru ca actiunea se numeste „Bucuria de a crea si de a cunoaste: Mihai Eminescu si Gheorghe Vranceanu”, este bine sa treaca pragul casei din care a plecat spre lumea larga matematicianul al carui nume se afla pe frontispiciul colegiului bacauan. Acelorasi elevi li s-au adresat si studentele din anul al III-lea, specializarea româna-franceza, care tocmai au încheiat lectiile finale de la practica pedagogica.
Filoloagele, care in corpore au mers la Lipova, conform obisnuintei, ca boboace (în toamna lui 2012), le-au transmis gimnazistilor ca nu vor uita nici ei, toata viata, experienta purtând data de 15 ianuarie 2015, iar Colegiul va nota cu majuscule EDITIA I Bacau-Lipova, adica M. Eminescu – Gh. Vranceanu. Un detaliu semnificativ: matematicianului i se datoreaza o buna parte din faima pe care a capatat-o comuna sa natala dupa ce acesta a publicat, în revista „Flacara”, însemnari referitoare la trecerea lui Mihai Eminescu prin Lipova.
„Legenda vie” si-a înscris în biografia postuma înca o biruinta a spiritului.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
