Când folosim conceptul de „educație pozitivă”, ne referim în acest context la aspectul de utilitate, astfel încât să împlinim pe termen lung atât binele copilului, cât și binele adultului. Iar când spunem „bine” ne referim la a șlefui atitudini, resurse, abilități, strategii pentru a face față provocărilor vieții și a atinge succesul dorit, potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI). Astfel, specialistul afirmă că educația pozitivă ne arată cum să ghidăm copilul pentru a obține comportamentul și rezultatul dorit.
Care sunt aspectele recomandate de acest tip de educație?
1. „Ignoră” comportamentul nepotrivit (nerăbdare, insistență pentru a primi ceva ce nu are nevoie sau chiar e nepotrivit pentru un copil, tras de haine, țipete, tăvălit pe jos, cuvinte nepotrivite etc.). Copilul învață că primește atenție dacă-i tot răspunzi critic (critica este tot o formă de atenție!) sau îi satisfaci cerința ca să ”scapi” de el.
2. Rămâi atent/ă și apreciază verbal orice lucru bun pe care îl face copilul tău, indiferent cât de mic este și, chiar dacă este doar o parte din ceea ce-ti dorești să realizeze. “Apreciază precizând doar aspectul concret pe care observi că l-a reușit/împlinit. De exemplu: îți dorești să-și pună jucăriile la loc în dulap după ce a încheiat joaca și copilul pune doar o parte. Spune-i: „apreciez că ai pus la loc în dulap jocul de Lego și îți mulțumesc că în felul acesta m-ai ajutat să le strâng mai repede!”. Concluzia: Învață-l că primește atenție când alege o cale potrivită!”, explică psihologul Laura-Maria Cojocaru.
3. Atunci când apreciezi copilul pentru o reușită, oricât de mică ar fi, caută să modifici formula ”apreciez că …, da dar, puteai mai mult/ mai bine” , cu formula ”știu că poți mai mult, mai bine, da dar apreciez că ai făcut X lucru, este un bun început”. Fă acest lucru pentru a menține copilul motivat, încrezător, cu atenția pe aprecierea deja primită și pe dorința de a face continuu ceva ca s-o mențină.
4. Ca părinți/educatori, rămâneți în acord în fața copilului. “Dacă există păreri diferite, acestea se discută doar în 2, se negociază și se comunică apoi copilului de către ambii părinți, aceștia menținând acordul în prezența sa”, declară psihologul.
5. Ține-te de cuvânt față de copil, atât în privința lucrurilor relaxante, plăcute, de ”răsplată”, cât și în privința ”pedepselor”/restricțiilor stabilite împreună cu copilul pentru situațiile nedorite. “Respectarea cuvântului dat, punerea în practică și menținerea a ceea ce spunem, cu alte cuvinte echilibrul dintre vorbă și faptă, va râmâne un model de viață pentru copil”, conchide psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 9 formări profesionale cu abordări diferite – psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare și psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu și familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială, instructor internațional yoga. De peste 11 ani ghidează oamenii atât în ședințe individuale cât și de grup și organizează cursuri şi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-și acceseze și utilizeze la potențial maxim resursele interioare.
