Prefectura Bacau a trimis tuturor „deconcentratelor” din subordine o adresa in care le cere sefilor de institutii sa-si faca un plan de masuri, pe baza unor obiective generale, ca restructurarea cheltuielilor, dar si a celor specifice, cum ar fi ridicarea calitatii educatiei sau reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor publice.
„Au fost solicitate masuri specifice fiecarui domeniu de activitate in baza programului de guvernare 2009-2012, care vizeaza reducera impactului crizei economice si restructurarea cheltuielilor publice pentru a asigura incadrarea in deficitul bugetar prognozat de 2,5 la suta din PIB, declara Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului. Nu are legatura cu strategia anticriza”. Planul de actiune anticriza la nivel local va fi stabilit si pus in aplicare adupa ce va fi intocmita strategia anticriza a Guvernului”. Totusi, Prefectura face, deja, economii la consumabile, utilitati si mobilier de birou, ba chiar si cu salarizarea.
„Protectia Copilului”a merge pe avarie
Consiliul Judetean (CJ) nu a stabilit de unde va taia si cat deoarece nu a aparut Legea bugetului pentru 2009, pe baza careia va fi elaborat bugetul judetului. Economii s-au facut si se vor mai face, atat la nivelul aparatului propriu, cat si in institutiile din subordinea CJ, dar nu s-a stabilit deocamdata, ca tinta, un anumit procent. „Avem de gand sa reducem cheltuielile cu serviciile si bunurile, dar fara sa periclitam buna functionare a institutiilor, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. Unele merg deja pe avarie”. Cu alte cuvinte, in toate sectoarele se va cheltui mai putin cu lumina, telefonul, benzina, dar sacrificiile nu vor fi egale. Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) este una dintre cele mai vitregite institutii. „Intrucat bugetul pentru 2009 nu a fost aprobat, iar sumele utilizate pana in prezent de catre DGASPC Bacau au fost la limita minima in raport cu necesarul real, posibilitatea diminuarii acestora va fi reglementata de cadrul legal”, sustine Alina Iftode, purtator de cuvant. Cu alte cuvinte, cel care va legifera saracia isi va asuma raspunderea. Sa se mai taie din cota de benzina, de exemplu, ar insemna sa nu se mai faca deloc teren, chiar daca s-a anuntat abuzarea unui copil. In ce priveste cafeaua, ceaiul, zaharul, Alina Iftode arata ca „fond de protocol nu a existat niciodata” la DGASPC. „In prezent, s-au luat masuri in vederea reducerii costurilor anumitor prestari de servicii si a consumabilelor”, cum ar fi hartia de scris, cea de xerox, telefonul, internetul.
DSP a inchis „gurile de iesire”
Din adresa primita de la Prefectura Bacau, doar doua puncte privesc Directia de Sanatate Publica: „restructurarea cheltuielilor publice pentru asigurarea incadrarii in deficitul bugetar prognozat de 2,5% din PIB” si „asigurarea calitatii serviciilor medicale”. Pentru conducerea DSP, aceasta adresa ridica un mare semn de intrebare. „Cat este PIB?”, se intreaba dr. Mihaela Popescu, director al DSP. „Oricum, am dat o nota interna pentru reducerea cheltuielilor in institutie.” Masura a fost determinata in primul rand de factura Romtelecom. Valoarea acesteia a impus restrictionarea convorbirilor. Acum, doar directorii institutiei pot suna direct. Ceilalti angajati au ramas fara „guri de iesire”, iar convorbirile sunt monitorizate in centrala telefonica. Si la deplasari se mai renunta. „Se pleaca numai pentru strictul necesar”, a explicat dr. Popescu. Chiar si colile albe se distribuie in limita unui buget estimat la o suma mult sub cea de anul trecut. Angajatii au facut solicitarile pentru consumabile, dar acestea sunt deocamdata… centralizate.
La CJAS se mai vine
si cu pixuri de acasa
„Facem deja economii la sange, ne-a declarat dr. Maria Tioc, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Am primit bugetul pentru functionarea institutiei pe primele trei luni. Este mult restrans. Norocul nostru ca s-a incalzit si nu mai deschidem caloriferele. Aproape ca nu mai aprindem luminile. Consumul de hartie nu il putem reduce, deoarece incepe perioada contractarilor si se stie ce hartogaraie presupune aceasta”. Activitatea de la care nu se va face rabat la CJAS este cea de control. Chiar daca peste tot cuvantul de ordine este „economie”, planul de control va fi respectat cu sfintenie.
Dotarile si investitiile
vor fi pe sponci
Personalul de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) nu stie cat trebuie sa stranga cureaua. „N-am primit inca bugetul, se justifica Vasile Zaharia, directorul DSVSA Bacau. Asa ca nu stiu unde ar trebui sa fac economie. In orice caz, nu ma ating de salariile si sporurile salariatilor”. Veterinarii au intrat in acest an cu dreptul, fara nici o datorie catre personalul contractual sau furnizori. Si la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) s-a pregatit terenul pentru a se face economii la sange. La Directia Silvica (DS) se fac economii la buget inca de anul trecut. „Am restrans tot ce inseamna altceva decat productie. Chiar si la investitii am strans cureaua. In acest domeniu cifra a scazut de la 30 la 13 la suta”, explica Gheorghe Savu, directorul DS Bacau. Partea buna este ca Directia nu a trecut in acest an cu datorii.
La Casa de Pensii, economii la economii
Dintre institutiile Muncii nu toate au primit adresa prin care sa fie atentionate asupra faptului ca trebuie sa chiverniseasca la sange bugetul pe 2009. Conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau sustine ca la aceasta institutie nu a ajuns nicio astfel de adresa, dar ca, pentru ea, nu este o noutate, deoarece in fiecare an a fost pusa in garda ca trebuie sa faca economii si s-a conformat. In schimb, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a luat cunostinta deja de dispozitia guvernantilor nostri. aAm analizat fiecare articol de cheltuieli si vom merge, acolo unde se poate, pe o diminuare cu 10-15 la suta, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Raportat la cheltuielile de anul trecut, noi si asa ne situam la unele articole sub media pe tara cu 20-25 la suta. La chiriile pe care le platim celor in care functioneaza arhiva, Casa Locala de Pensii Onesti si punctul de lucru de la Moinesti, nu avem cum sa reducem cheltuielile deoarece proprietarul impune pretul pe care il vrea”.
Silvia Patrascanu, Lili Adochitei
Doina Mincu, Elena Tintaru
