Economia americană, pe o frângie strânsă

America se află astăzi în cel mai critic punct al istoriei sale moderne. Este amenințată cu un colaps care, dacă se va întâmpla, va trage în jos cea mai mare parte a lumii.

Datoria SUA are acum, pe fondul inflației ridicate, ratele dobânzilor în creștere – majoritatea analiștilor economici se așteaptă ca banca centrală a SUA să continue să majoreze ratele – și incertitudinea economică în creștere, în septembrie 2023, a depășit 33 de trilioane de dolari și se ridică la 124% din PIB. Iar deficitul guvernului general – care este împreună administrația federală și cea locală – este de peste 7% din PIB. Acest nivel al datoriei este de peste trei ori mai mare decât nivelul datoriei din 2008 (10 trilioane de dolari) și de 10 ori cel din 1990 (3,2 trilioane de dolari). Nivelul datoriei SUA a crescut semnificativ în ultimii ani, mai ales după o creștere cu 50% a cheltuielilor federale între anii fiscali 2019–2021, potrivit datelor Departamentului de Trezorerie al SUA.

Această realitate dură a dus la Casa și Senatul să adopte legislația necesară la începutul lunii iunie 2023, care a ridicat plafonul împrumuturilor federale, impunând în același timp anumite limite asupra cheltuielilor.

Acest lucru, bineînțeles, a fost făcut pentru a preveni un faliment catastrofal al guvernului, adică scenariul țării care declară incapacitate de plată, în imposibilitatea de a-și plăti creditorii și de a plăti salariile și pensiile, ceea ce ar avea evident un impact negativ catalizator asupra piețelor internaționale, precum și în economia americană și globală, având în vedere mărimea datoriei americane.

În special, acordul privind datoria permite suspendarea pe doi ani, până la 1 ianuarie 2025, adică perioada de după alegerile prezidențiale extrem de critice pentru întreaga planetă din noiembrie 2024, limita maximă de împrumut a publicului american (31,4 trilioane dolari).

Cu toate acestea, cea mai mare economie a lumii s-a confruntat din nou cu perspectiva unei închideri guvernamentale. Așadar, Congresul a adoptat recent proiectul de lege de finanțare pe termen scurt pentru a evita o „închidere” guvernamentală (adică falimentul SUA) cu doar câteva ore înainte de termenul limită și asigură finanțarea până pe 17 noiembrie, excluzând totodată orice nou ajutor pentru Ucraina. O oprire guvernamentală care ar lăsa zeci de mii de angajați federali fără plată și ar suspenda diverse servicii guvernamentale ar începe la 00:01duminică, 1.10.2023. O excepție, însă, ar fi personalul necesar pentru funcții de stat, cum ar fi apărarea, îndatoririle de poliție sau alte funcții vitale, care ar rămâne în serviciu fără plată.

Recentul acord de 45 de zile pentru menținerea deschisă a guvernului a creat un risc din octombrie până în noiembrie – un punct în care ar putea ajunge să dăuneze mai mult cifrelor PIB-ului din trimestrul al patrulea. Bloomberg Economics estimează că fiecare săptămână de închidere reduce cu aproximativ 0,2 puncte procentuale creșterea anuală a PIB-ului, majoritatea, dar nu toate, fiind recuperate odată ce guvernul redeschide.

Totodată, în martie 2023 trei bănci din Statele Unite ale Americii cu activitate semnificativă în domeniul tehnologiei și criptomonedelor s-au prăbușit. Mai exact, acestea sunt Silvergate Bank, Silicon Valley Bank și Signature Bank. Aceasta a fost urmată de prăbușirea, preluarea și închiderea unei alte bănci, First Republic Bank, în mai 2023.

În prezent, sunt 725 de bănci din SUA pe lista deceselor FDIC. Tensiunea asupra sectorului financiar cauzată de falimentele băncilor rămâne o amenințare. Criza bancară nu este o problemă de calitate a condiţiilor de creditare, ci este cauzată – acum – de incapacitatea de a finanţa datoria SUA în continuă expansiune.

În plus, unele noi amenințări amenință să deraieze economia americană. Vânzarea acțiunilor din septembrie a împins randamentul bancnotei pe 10 ani la un maxim din ultimii 16 ani de 4,6%. Costurile de împrumut mai mari pentru o perioadă mai lungă de timp au făcut deja scăderea piețelor de acțiuni. De asemenea, ar putea pune în pericol recuperarea locuințelor și ar putea descuraja companiile să investească.

De asemenea, mulți analiști financiari numesc reactivarea iminentă a împrumuturilor federale pentru studenți, după încheierea unei înghețari a pandemiei de 3 ani și jumătate, un potențial șoc pentru economie. Aproape 44 de milioane de debitori vor începe să plătească în medie 393 USD. Inevitabil, acest lucru va însemna mai puține cheltuieli în altă parte, cel puțin pentru unele gospodării.

În plus, din 15 septembrie, sindicatul United Auto Workers a fost angajat într-o grevă istorică împotriva celor trei mari producători de automobile din Detroit: Ford, GM și Stellantis N.V., care, potrivit unui studiu realizat de Anderson Group, în doar o săptămână a costat SUA economie de peste 1,6 miliarde de dolari.

În același timp, crizele prețului petrolului au contribuit de obicei, de-a lungul istoriei SUA, la declanșarea recesiunilor. Cu alte cuvinte, crizele prețului petrolului au fost urmate de o recesiune. Prețurile ridicate ale aurului negru cresc costurile pentru o gamă largă de companii și încordează bugetele consumatorilor, ceea ce duce la o inflație mai mare și la reducerea cheltuielilor consumatorilor. Este o rețetă pentru dezastrul economic cu care lumea este rugată să se confrunte încă o dată.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că prețurile petrolului au crescut din iunie din cauza reducerilor de producție de către cei mai mari producători de țiței din lume (OPEC+, care include Rusia și Arabia Saudită). Prețurile de referință internaționale ale țițeiului Brent au crescut cu 28% de la minimul din 11 iunie, de 74 de dolari pe baril, la peste 95 de dolari pe baril, ajungând la 100 de dolari pe baril.

Dar evenimentele din restul lumii ar putea trage și SUA pe o cale descendentă. A doua economie a lumii, China, este înfundată într-o criză imobiliară. În zona euro, creditarea se micșorează într-un ritm mai rapid decât la punctul culminant al crizei datoriilor suverane, semn că o creștere deja stagnantă este programată să scadă.

În încheiere, aș dori să subliniez că orizontul în economia americană și pe piețe devine din ce în ce mai întunecat. Norii întunecați de pe cerul financiar se îngroașă, provocând în mod natural îngrijorare și frică și prevestesc că, din păcate, furtuna nu va întârzia să apară.

Isidoros Karderinis s-a născut la Atena în 1967. Este jurnalist, romancier și poet. A studiat economia și a absolvit studii superioare în economia turismului. Articolele sale au apărut în ziare, reviste și site-uri web din întreaga lume. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză și spaniolă și publicate în antologii de poezie, reviste literare și rubrici din ziare literare. A publicat opt ​​culegeri de poezii și trei romane în Grecia. Cărțile sale au fost traduse și publicate în Statele Unite, Marea Britanie, Italia și Spania.

Retele sociale

Facebook: Karderinis Isidoros

Twitter: Isidoros Karderinis

Linkedin: ISIDOROS KARDERINIS

Gettr: ISIDOROS KARDERINIS