Apariþia Legii 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei an exercitarea demnitãþii publice i-a facut pe mulþi dintre funcþionarii publici sã se gandeascã dacã vor rãmane an aceastã categorie de salariaþi. Asta pentru cã actul normativ aducea o serie de modificãri la Statutul funcþionarului public. Astfel, potrivit legii, funcþionarii publici nu pot deþine alte funcþii ºi nu pot desfãºura alte activitãþi, remunerate sau neremunerate (cu alte cuvinte, nu pot face nici muncã patrioticã) an cadrul regiilor autonome, societãþilor comerciale ori an alte unitãþi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, an cadrul unei asociaþii familiale sau ca persoanã fizicã autorizatã.
Interesant este ca funcþionarilor publici le este permis, an schimb, sã activeze an anvãþãmant, an cercetare sau an domeniul creaþiei literar-artistice. Deºi acceptã aceste prevederi (considerate conforme cu legislaþia occidentalã), sindicatele funcþionarilor publici raman ansã nemulþumite mai ales de nivelul mic al salarizarii. Pe de alta parte, insa, se constata un lucru extrem de grav, si anume faptul ca angajatii din administratiile locale sunt impiedicati sa infiinteze un sindicat care sa le apere si sa le reprezinte drepturile. Probleme mari au fost si mai sunt inca la primariile din Bacau si din Onesti. Aici, chiar daca in mod oficial nu li s-a interzis dreptul de a fi sindicalist, reprezentantii autoritatilor locale fac presiuni mari asupra angajatilor. „La discutiile directe, primarii nu s-au aratat fatis ca sunt impotriva acestui lucru. Insa, dupa ce am plecat din birou, am aflat din diverse surse din primarii, ca angajatii sunt presati sa nu se inscrie in vreun sindicat. Nu-i nimic, putem intra si pe usa din dos, daca intrarea principala ne este inchisa”, a declarat Dragomir Dulcescu, reprezentantul local al functionarilor publici din Bacau afliliati la Alianta Federativa a Sindicatelor Functionarilor Publici „Sed Lex”. Am vrut sa aflam direct de la primarii acuzati daca si de ce ii obstructioneaza pe functionari, dar n-am reusit sa-i contactam. Primarul Romeo Stavarache, despre care am aflat ca e in Italia, n-a raspuns la telefon, iar primarul din Onesti avea mobilul inchis. Desi par mai flexibili si solidari cu angajatii lor, primarii din mediul rural sunt foarte ingrijorati in privinta mijloacelor de lupta sindicala. Ei nu fac presiuni asupra functionarilor, ei fac „intelegeri”. Vasile Pascu, primar la Gura Vaii, a discutat indelung cu angajatii. „Au un volum foarte mare de munca, mai ales acum, cu legile fondului funciar, declara Pascu. M-am gandit la ce ma asteapta si am vorbit cu ei sa nu faca greva, sa se multumeasca, eventual, cu o greva japoneza”. Primarii de la comune stiu ca functionarii au motive sa protesteze, iar acum au si cadrul legal. Dupa 1990, au avut loc greve in transporturi, invatamant si chiar in sanatate, unde incetarea activitatii produce si victime colaterale. E limpede ca inspectorii din primarii nu vor ezita sa incuie usile si sa iasa in strada. „Daca urmeaza exemplul celor din invatamant, care primesc 10-12 milioane lei pe luna si tot sunt nemultumiti, vom avea mari probleme”, declara Adriana Ojog, primar in comuna Secuieni. Da, recunoaste ea, acum functionarii au salarii mici, „in jur de 3,8 milioane lei pe luna”, si nici premiati nu pot fi, pana la sfarsitul anului 2005, dar greva nu e cea mai adecvata solutie. „Daca vine un cetatean varstnic, unul de 70 de ani, opt kilometri pe jos pana Primarie dupa o hartie, iar ei nu lucreaza, ca sunt in greva, ce se intampla? E normal?” Scris de Silvia PATRASCANU/Florentin RADU
