„La Hemeiusi, inteligenta se calculeaza pe centimetru patrat”

@ Interviu cu Adrian Iordache, director general al SC Parc Industrial HIT SRL Hemeiusi

– Domnule director general, cred ca a venit timpul sa lamurim lucrurile in ceea ce priveste Parcul Industrial de la Hemeiusi. De fapt, ce s-a dorit si ce a iesit sau, mai precis, ce se intampla aici?
– Intrebarea dumneavoastra imi da posibilitatea de a lamuri anumite aspecte de ordin tehnic si semantic. Au fost inca de la inceput confuzii. La Hemeiusi s-a construit, cu mult efort si cu multi bani, un parc industrial. Sa incepem cu prima mare confuzie creata: nu suntem un parc tehnologic, chiar daca se adreseaza inaltei tehnologii. Sa pornim de la denumire, care este un acronim de la Hemeiusi Information Tehnology. Ne-a placut, dadea foarte bine si l-am pastrat ca atare. Care este diferenta majora intre un parc industrial si unul tehnologic? Un parc industrial se adreseaza dezvoltarii unei anumite industrii, care poate fi grea, textila, alimentara, tehnologia informatiei etc., pana la orice industrie. Un parc tehnologic, prin definitie, este un parc care este construit in parteneriat cu mari universitati, cu departamente de cercetare si se adreseaza in primul rand dezvoltarii de tehnologii care, ulterior, sa fie aplicate in industrie. Tehno Pollis-ul de la Iasi este un parc tehnologic, se adreseaza parteneriatului cu universitati si are mai multe componente, inclusiv pe IT, are industrie alimentara, biotehnologie, industrie multi-media. Ei sunt pe dezvoltarea acestui parteneriat, atragerea de fonduri pe aceste tehnologii care, apoi, sa fie scoase pe piata, interna sau externa. Noi, HIT -ul, ne-am propus de la inceput amorsarea unei noi industrii alternative si viabile, cu o valoare adaugata mare in Bacau. Asta am vrut, dupa multe discutii la nivel judetean si al grupului constituit pentru demararea acestui proiect. Am pornit de la faptul ca cei mai multi indicatori ai judetului stateau destul de bine, insa ei prezentau si un mare grad de risc, prin prisma integrarii in Uniunea Europeana. S-a pornit de la faptul ca Judetul Bacau a avut si sansa si nesansa sa-i ramana in viata marea industrie, insa se vedea tendinta descrescatoare care, pentru conducerea judetului, era un semnal. Si atunci, ce facem, mergem in continuare pe colosi mari poluatori? Avem o problema. Daca spunem posibililor investitori aVeniti in Bacau si lucrati in loon ca forta de munca este ieftinaa, avem o alta problema. Am luat in calcul foarte multe alternative.

Solutie de mare oportunitate pentru comunitate

– Am rezumat cateva idei care au stat la baza construirii HIT-ului. Care a fost, pana la urma, ideea centrala?
– Dupa un periplu de cateva luni, in care ideile fulgerau ba intr-o parte, ba in alta parte, noi am propus conducerii judetului o solutie de mare oportunitate, care s-a numit Programul PHARE – 2000, Infrastructura locala si regionala, care, pentru prima data, a aparut in fondurile europene in baza ideii ca in comunitatile locale se pot dezvolta infrastructuri de afaceri. Pana atunci se dadeau bani pentru drumuri, pentru apa etc. Eram in 1999. A fost ideea unui parc industrial, cu activitate principala pe industria textila. Noi avem in judet peste 100 de firme cu acest profil. Firma de consultanta care se ocupa de acest proiect a primit OK-ul si am oferit alte solutii, intr-un termen foarte scurt, de 45 de zile. Au fost atrase mai multe institutii, proiectul era foarte important pentru judetul Bacau. Unii s-au retras diplomatic, altii aveau alte pareri, insa am ramas un fel de haiduci, sa vedem ce iese. Nimeni nu stia ce se vrea. S-a pornit de la intrebarea ce ar fi bine pentru Bacau? Parcul asta industrial in ce domeniu ar trebui sa opereze? Sa mers prin eliminare, de la industria textila, alimentara etc, pana la industria criogenica. Si am ajuns la varianta cu inalta tehnologie.

Investitie pentru superinteligenta

– Ce a presupus si care a fost varianta finala?
– Am luat in calcul existenta celor doua universitati din Bacau, imensul potential al tinerilor care studiaza in alte orase in domeniul IT, al informaticii, automatizarii. Erau si sunt foarte multe licee care si-au infiintat clase de informatica, apoi si o universitate avea aceasta disciplina. Dintre tinerii plecati la studiu in alte localitati, doar 10 la suta se intorc in Bacau. Hai sa facem o chestie de viitor, sa le oferim lor posibilitatea de afirmare. Nu ma mai adresez la ceva traditional, ma adresez la ceva in care nu am traditie, in schimb dinamica imi oferea acele date. Noi nu suntem capitala IT a Moldovei. Rolul de lider nu se declara, el se joaca. Elevii care erau atunci in anii terminali, in 2000, terminau studiile universitare exact cand HIT-ul ar fi fost gata. S-a facut proiectul, a reisit ca este viabil, am luat un loc onorabil si in 2003 a inceput constructia. A mai fost o confuzie: Parc Industrial HIT nu are nici o legatura cu cei care au construit Parcul. Parcul Industrial HIT este o societate de administrare, care administreaza un patrimoniu care i-a fost dat. El este al Consiliului Judetean, care a venit cu banii, si al Consiliului Local Hemeiusi, care a venit cu locatia. Proprietar este Ministerul Integrarii, pana la expirarea perioadei de garantie, pe 30 mai 2006. Consiliul Judetean a avut rolul de observator si a devenit lider de proiect. Constructia a fost gestionata de o firma din Grecia. Ea a executat lucrarea dupa proiect, asa cum se procedeaza in plan international. Am colaborat cu acea firma, doar atat. Dupa ce s-a taiat panglica, am pornit treaba. Banii, daca tot ma intrebati, au venit de la PHARE, 67 la suta, 20 la suta au fost banii Guvernului Romanie, apoi banii Consiliului Judetean, care nu au fost putini si nici nu vor fi nici in continuare.

HIT-ul nu este un butic

– Domnule director general, toata lumea vede acum mai multe constructii aici, hale, birouri, spatii generoase dotate cu toate utilitatile. Acum sunt goale. Ce se va intampla la HIT?
– Trebuie sa se intample ce s-a scris in proiect. Acest Parc va fi o locatie destinata in exclusivitate activitatii industriei ITC. In romana ar fi TIC, tehnologia informatiei si comunicatiilor. Eu ma adresez tinerilor despre care am vorbit la inceput. Insa eu nu angajez tineri. Este si aici tot o filosofie a proiectelor. Misiunea mea este sa amorsez aceasta industrie. O alta misiune este diminuarea migratiei specialistilor din zona Moldovei, pentru ca noi avem un proiect regional, spre alte zone ale tarii sau spre afara. Cum fac? Le ofer alternative. O alternativa sunt firmele care vin in Bacau, vin la HIT, si care pot sa-i angajeze pe ei. Cu infrastructura noastra suntem o momeala pentru firmele de IT, companii, la fel ca Sylicon Valey, le oferim facilitati care sa le intereseze. De ce s-au dus ei in desert? Au fost oferite conditii noi, altele decat cele din alte zone sau alte proiecte. Eu ofer conditii exceptionale, sunt resurse umane native pe care dorim sa le colectam, din Bacau sau din judetele din jur. Universitatile din Iasi scot in fiecare an peste 800 de absolventi pe segmentul IT, sa spunem ca 100 sunt din Bacau. Noi le oferim posibilitatea de a-si profesa, de a-si demonstra talentul si profesionalismul in unele firme care au acest profil si au accesat la proiectul nostru. Din Iasi sau din Bucuresti sunt studenti care si-au trimis CV-ul la noi. Le-am stocat si le vom oferi firmelor care vin la noi, fie ele de programare sau design. Cei interesati au la dispozitie site-ul nostru, in care gasesc tot ce-i intereseaza. De fapt eu cui ma adresez? Evident, celor care stau toata ziua pe Internet. Specialistilor. Celor care avad” lumea tehnologiei si a informatiilor de pe alte pozitii.

Proiect aflat in atentia UE

– Ce spuneti dumneavoastra este plauzibil, insa nimeni nu a vazut un spoot publicitar in Bacau cu ofertele HIT. De ce?
– Aveti dreptate, insa eu nu m-am putut duce la CJ si sa cer doua miliarde de lei pentru promovare. Eu nu sunt producator de detergent sau alte produse din alimentatie. Ar fi frumos, insa eu nu am bani si atunci am incercat sa ma duc cu informatiile pe site. El se adreseaza tinerilor. Majoritatea celor interesati ne-au contactat pe NET. Acolo a fost punctul nostru forte, cel ochit din prima. Eu acolo atac. Apoi, au fost spoot-uri pe televiziuni ale Comisiei Europene, care au dorit sa arate ce se intampla cu banii investiti. Din cele 1200 de proiecte, au fost alese 10 care au supuse mediatizarii, iar unul este cel de la Hemeiusi, HIT ul de la Bacau. A fost dat pe toate televiziunile.
– Sa fim mai concreti. La HIT sunt depozite de marfuri, sunt ateliere de confectii? Cum poate beneficia un posibil partener de facilitatile de la Hemeiusi?
– Am stabilit ca HIT-ul se adreseaza ITC. Am doua zone principale. Este zona de productie industriala, aferenta acestui domeniu. Ce poate fi aici? Avem o intreaga lista de activitati care se preteaza la acest gen de oportunitati. Este vorba de productia de calculatoare, de echipamente pentru calculatoare, componente pentru aceasta industrie, tot ce are legatura cu zona aceasta, noi avem o suprafata de productie, care inseamna niste hale, avem patru hale pentru productie si una pentru depozite, care vor deservi aceste hale. Aici pot fi depozitate doar produse iesite din zona productiva, nu depozitam morcovi sau incaltari. Sa fie clar. A doua mare zona de activitate este cea de servicii sau de productie soft. Zona de productie ITC si zona de productie sofft-ware se desfasoara in spatii de acest gen. Acolo sunt niste calculatoare, niste creiere incinse. Fac un serviciu pentru Internet, fac un magazin virtual, fac o asistenta on-line. Acestea sunt servicii care intra in zona ITC (TIC). Specialistii stiu despre ce vorbesc. Acestea sunt cele doua categorii mari pe care ne axam. Pentru prima categorie noi avem un fel de samanta in Bacau. Avem companii care tatoneaza in aceasta zona. In zona cealalta ar putea veni cei care au lucrat si lucreaza in domeniul automatizarii si calculatoarelor, programare, proiectare pe calculator.

Integrarea ne gaseste cu usile deschise

– Pentru multi bacauani tot ceea ce discutam pare de domeniul SF. Sunt convins, asa cum ati spus si dumneavoatra, ca HIT Hemeiusi este un varf al industriei bacauane, cea a informatiei si tehnologiei. Ceea ce s-a construit la Hemeiusi este doar pentru bacauani sau au acces si firme din alt spatiu geografic?
– Este important ce intrebati. Multi nu au inteles ce facem noi aici. Multe firme au venit la noi si ne-au intrebat daca le asiguram si contracte. Eu vin la tine, dar imi asiguri si mie desfacerea. Imi face mie un hatar, vezi Doamne! Integrarea este aproape. Va fi un macel. Mesajul pe care vreau sa-l transmit este urmatorul: cei care vin aici nu se adreseaza pietei bacauane. Sau nu numai. Vii la mine, iti ofer conditii ca la nemti, englezi sau americani, ai un sistem de comunicatii international, la preturi minimale. Ai posibilitatea, de aici, de la noi, sa faci acest lucru. Noi nu facem aici comert. Facem comert doar cu informatia. Daca faci calculatoare, poti sa vinzi calculatoare. Daca produci informatie, faci comert cu informatii. Nu incurajam comertul cu haine, branza… Eu nu-l incurajez pe cel care face comert. Noi ii atragem pe cei care produc aici cu valoare adaugata mare. Sunt convins ca pare ceva de genul SF, insa nu este. Aici avem nevoie de sustinerea locala, a CJ, a celorlalte institutii. Comunitatea locala trebuie sa fie mandra de acest proiect. Din pacate, nu este prea mandra, multi asteapta sa ne apucam de comert cu tot felul de produse, ca tot cele mai multe spatii sunt goale. Sa fim intelesi, noi mergem pe activitatea inscrisa in proiect, in program. Anul 2006 este un an foarte important. Nu ne-am propus sa facem profit de miliarde de lei. Am informat si ne-am angajat in fata actionarilor ca in 2006, daca facem profit un leu, fie el vechi sau nou, este un mare castig. Inseamna ca proiectul este viabil.

Inteligenta se plateste cu bani buni

– La o intalnire organizata de presa bacauana cu administratia locala si cu politicienii bacauani, ati surprins cu o declaratie. HIT-ul trebuie sa fie lasat in pace sa-si indeplineasca rolul si atributiunile din proiect. De ce a fost nevoie sa faceti aceasta precizare?
– Noi suntem la inceput. Luna ianuarie a fost prima luna operationala. Afirmatia mea pleaca de la o chestiune de eficienta. Multa lume intreaba, ai umplut Parcul? Eu de-abia am taiat pamblica si diferite persoane vin si ma intreaba ce naiba faci acolo. Cat crezi ca o sa mai stai pe banii Consiliului Judetean? Am eu pe cineva care te poate scoate din gaura. Eu sunt acum in grafic si nu ma intereseaza asemenea afirmatii. Chiar ambasadorul UE ne-a spus la deschidere sa nu ne asteptam la minuni pe termen scurt. Vor fi si sacrificii. Normal. Pestele mare vine la urma. Noi vrem sa ajungem cat mai rapid la acel prag de rentabilitate. El este acum doar la nivel de estimari. Nu stiu cat ma costa gazul, electricitatea, manopera, forta de munca. Dupa un an stiu cum stau. Cel care vine aici plateste chiria, are servicii de baza asigurate. Plateste cat consuma, insa la preturi foarte avantajoase. Aici nu se fac afaceri de butic, de magazin la colt de strada. Aici vin, sunt vazuti, intra in contact cu lumea si cu intreaga comunitate locala, nationala, pot atrage oameni cu un grad extrem de mare de profesionalism. Este o oportunitate unica. Nu vreau sa intelegeti ca vreau sa-mi fac reclama, insa este prea important acest proiect pentru Bacau ca sa nu fie sprijinit. Inclusiv de presa, de institutiile statului, de mediul de afaceri. Noi lucram pentru ziua de maine. Cine are talent si este tare, sa vina la noi. In Bacau sunt firme si oameni de acest nivel, asa ca nu ne facem probleme ca nu vom reusi. Ar fi pacat. Sunt sanse ca specialistii in aceste domenii sa castige 600-700 de euro pe luna. Altii, foate buni, varfurile, spun cei cu care am stat de vorba, pot castiga si 1000 de euro. Poate vi se pare utopic, insa proiectul nostru spre aceasta directie se indreapta.
– Daca sunteti contactati de firme sau persoane, ce obligatii aveti?
– Noi nu angajam, nu cautam forta de munca. Noi stocam informatiile, ii retimen pe cei care sunt in zona noastra si oferim informatiile societatilor interesate. Din Bacau, din Vrancea, din Neamt si Iasi, avem portile deschise. Avem oameni care stiu ce au de facut. Vreau sa precizez inca o data: nu suntem depozite de marfa. Nu suntem pentru comert cu gogosi. Noi suntem pentru comert cu informatii. Consiliul Judetean a inteles acest lucru si el este actionarul majoritar. Fiecare si-a asumat riscurile, insa eu sunt convins ca vom reusi si vom deveni o forta in zona. Dorim sa adunam inteligenta bacauana si sa o capacitam spre performanta. Aici pot lucra peste 600 de persoane. Va dati seama? Este o zona extrem de avantajoasa si nu vrem sa ne prostituam. Nu vom face compromisuri, indiferent cine va face interventii. Avem deja semnale pozitive. Am fost contactati de multe firme de profil care au inteles ce inseamna HIT-ul bacauan. Suntem optimisti. Am incredere in comunitatea locala, in mass-media locala ca ne va sprijini, asa cum sprijina orice asociatie sau societate care foloseste bani europeni. Orice ajutor colateral este bine venit. Ii asteptam pe toti cei care au inteles demersul nostru sa vina la Hemeiusi. Acolo putem discuta pe indelete si la obiect orice oferta.Scris de Gheorghe Baltatescu