„Bacaul merita echipa in Divizia A” / declara antrenorul FCM Bacau, Cristi Popovici

O poveste in doua parti. Un prim capitol pigmentat cu greseli de arbitraj si, mai ales, ratari. In fapt, o ratare a si pus punct primei parti. Era la inceputul lui noiembrie, cand Marian Tanasa a irosit o lovitura de la 11 metri la scorul de 1-1, in jocul cu Dinamo ll. FCM Bacau a pierdut meciul, iar antrenorul Cristi Popovici functia. Dupa patru luni petrecute la „satelitul” FCM ll, tehnicianul a revenit la prima echipa. Gata pentru cel de-al doilea capitol al povestii. O poveste incheiata cu „happy end”. Atat cat poate fi de „happy” o salvare de la retrogradare. Aflat in vacanta, Cristi Popovici este gata sa dea timpul inapoi si sa vorbeasca despre o editie de campionat care a avut bune si rele. Pe scurt, doua parti.

In primele sase

– Domnule Popovici, sa ne intoarcem la vara lui 2007. FCM Bacau incheie campionatul cu noua meciuri fara infrangere, dar il pierde in inter-sezon pe Bobi Verdes. La ce va asteptati de la echipa dumneavoastra in editia care statea sa inceapa?
– La o clasare linistita. Mai exact, la un loc in primele sase. Realizam ca era greu sa tragem la promovare, desi un gand mic-micut se indrepta si in aceasta directie. Cunosteam insa forta financiara a clubului si stiam ca un asemenea obiectiv ar fi fost nerealist. In schimb, eram ferm convins ca putem termina in prima parte a clasamentului.
– Argumente?
– Un prim argument era legat de finalul bun de sezon, care ne aratase ca, o data scapati de presiunea exercitata si de acel -8 cu care incepusem campionatul, echipa se situase pe un drum ascendent. Apoi, mizam pe omogenitatea lotului pentru ca, asa cum ati amintit, cu exceptia lui Verdes, efectivul ramasese acelasi.

Ratari si erori de arbitraj

– In ciuda acestor argumente, echipa nu si-a regasit pasii, iar lucrul acesta s-a intamplat inca de la startul campionatului. Cauze?
– Am pierdut prea usor puncte importante. Le-am pierdut pe mana noastra, ratand situatii clare de gol, dar si pe mana arbitrilor, care ne-au dezavantajat in multe randuri. Pana la final, s-a vazut ca toate aceste greseli de arbitraj indreptate impotriva noastra nu au fost deloc intamplatoare.
– E cu atat mai frustrant cu cat ati pierdut puncte multe cu echipe mici, pe propriul teren.
– Asa este. De exemplu, am avut trei remize albe cu Forex, Sacele si Campina. Sase puncte irosite dintr-un foc. Daca mai pun la socoteala faptul ca la Sportul am pierdut cu 2-1 dupa ce am condus cu 1-0 sau ca in meciul cu Dinamo ll am fost invinsi desi la 1-1 am avut un penalty, ajung la un total de 11 puncte. Asta doar pe mana ratarilor. Nu mai calculez si punctele irosite cu „ajutorul” arbitrilor…

Stress mare

– Dupa meciul cu Dinamo ll ati fost demis. V-a surprins decizia?
– Nu foarte mult. Daca aceasta decizie nu ar fi fost luata atunci, ea ar fi venit ceva mai tarziu. Era doar o chestiune de timp.
– Dar v-a surprins reinvestirea ca antrenor principal, cateva luni mai tarziu?
– Nici asta nu a fost o mare surpriza, avand in vedere ca rezultatele nu au fost cele scontate sub comnda lui Costel Orac.
– V-a fost teama ca nu veti reusi evitarea retrogradarii?
– In permanenta. Aveam si motive: situatia grea din clasament si programul dificil, cu meciuri acasa contra unor formatii cu greutate precum Otopeni, Chiajna, National, Modelu sau FC Botosani. Am discutat mereu cu jucatorii, insistand pe ideea ca ar fi o mare rusine pentru noi toti daca nu am reusi evitarea retrogradarii. A fost o perioada foarte stresanta.
– Cea mai stresanta din cariera dumneavoastra?
– Cred ca da. Am mai avut o perioada dificila, in returul editiei 2005-2006, cand echipa a cazut in B, dar atunci lucrurile erau deja clare, noi fiind departe de cerintele primului esalon.

Ce asteapta de la viitorul
primar

– Apropo de primul esalon: nu va e dor sa antrenati din nou in A?
– Sigur ca da, insa trebuie sa fiu realist. Nici o echipa de prima liga nu s-ar orienta spre un tehnician care tocmai a incheiat pe locul 14. Pe viitor, poate ca lucrurile vor sta altfel. Cel putin, asa imi doresc.
– Cum ar fi sa ajungeti din nou in prima liga cu FCM Bacau?
– Ar fi intr-adevar ceva foarte frumos, dar pentru asta e nevoie de sprijin. Iar sprijin inseamna buget. Un buget care sa-ti permita sa aduci jucatori de valoare. Se vede clar ca la Divizia B contractele au explodat si nu mai poti tine sau aduce jucatori cu bani putini. Jucatorii vorbesc intre ei, stiu ce contracte exista la acest nivel si toti isi doresc mai binele. Iar mai bine inseamna mai multi bani.
– Nu este un secret faptul ca situatia deloc roza a echipei e legata de indiferenta si, in anumite circumstante, chiar de reaua-vointa a administratiei Stavarache. Dumneavoastra, ca antrenor, ce asteptati de la viitorul primar al Bacaului?
– Astept sa sprijine aceasta echipa, indiferent cine o va antrena. Bacaul merita sa aiba echipa in Divizia A.

Obligatoriu cinci transferuri

– In cazul in care FCM Bacau ar fi sustinuta de factorii locali, care credeti ca ar fi strategia cea mai potrivita?
– Depinde de buget. Daca nu se poate construi o echipa care sa promoveze din primul an, cum a fost, de exemplu, cazul Brasovului, se poate miza pe un prim sezon de reconstructie. In opinia mea, reconstructie inseamna aducerea acum a cinci-sase jucatori valorosi, urmand ca in iarna sa umbli din nou la transferuri si sa-ti intaresti compartimentele deficitare. Lucrurile trebuie sa fie facute cu cap pentru ca, in scurt timp, Liga a ll-a va deveni comparabila valoric cu Liga l de acum doi-trei ani. Totul, pe fondul infuziei masive de jucatori straini.
– Ar avea sanse FCM Bacau sa obtina o clasare linistita in campionatul viitor doar cu jucatorii pe care ii are acum in lot?
– Da, cu o conditie: sa nu mai pierdem atatea puncte pe mana arbitrilor. Eu sper insa ca lucrurile se vor schimba, iar FCM Bacau va avea sprijinul necesar indeplinirii unui obiectiv mai indraznet decat simpla ramanere in liga secunda.

Scris de Dan Sion