Așa cum toate în lumea umană, animală și vegetală au un ritm și o logică a Creatorului, la fel putem spune că și în sfera spirituală Biserica are grijă să ofere omului un timp de bucurie, un altul de speranță, dar, mai ales, unul de convertire. Este cazul, prin excelență, timpului binecuvântat al Postului Mare. Deschis prin semnul exterior al cenușii din Miercurea Cenușii, acest timp de 40 de zile ne conduce de la periferia faptelor zilnice la cele mai profunde trăiri ale inimii noastre.
Anul acesta vă invit la un dublu post: post de la egoism și post de la încăpățânare. Mai degrabă să fim „egoiști” în a aduna cât mai multe mijloace de penitență și „încăpățânați” în urmarea drumului personal de convertire. Un autor ne spune că viața falsă ne obișnuiește cu moartea, dar viața adevărată ne obişnuieşte cu viaţa lui Dumnezeu. Ce rost ar avea viața omului pe pământ fără acest timp de întoarcere cum este Postul Mare?
Lecturile propuse pentru această primă duminică accentuează această idee, mai ales prin exemplul de speranță al lui Noe care devine mijlocitorul omenirii timpului său, iar curcubeul promis de Dumnezeu este regăsit zilnic astăzi prin actualizarea jertfei nesângeroase de pe altar. Și botezul prezentat în Scrisoarea întâi a sfântului Petru reprezintă o imagine a salvării din ghearele duhului cel rău care îl conduce pe Isus în pustiu. Aici, așa cum arată evanghelia, Isus lasă testamentul milostivirii prin cuvintele: „Convertiți-vă și credeți în Evanghelie”.
Îmi place mai ales această perioadă pentru că îmi răsună în urechea inimii devoțiunea „Căii Sfintei Cruci”, amintindu-mi de acele momente când, încă de mic copil, încercam să pătrund taina acestui sacrificiu din iubire. Mă bucur și astăzi când văd persoane care parcă plâng și suspină cu orice suferință a Mântuitorului pe Drumul Calvarului. Am putea spune că și omul de astăzi, atât de criticat, este capabil să participe la suferințele sale, să lupte pentru Dumnezeu care să trăiască în el și el în Dumnezeu.
Să încercăm să fim și în acest an asemenea unei lumânări aprinse ce luminează în întuneric, iar flacăra pocăinței să nu stingă niciodată dorul nostru după Dumnezeu și continua noastră căutare a sa în acest timp al Postului Mare.
„Convertiți-vă și credeți în Evanghelie.” (Mc 1,15)
Pr. Alistar Marius Cătălin, Parohia Catolică Luizi Călugăra
