În a treia duminică din Timpul de peste An atenția noastră se îndreaptă asupra Cărții Sfinte, Biblia, și suntem invitați să conștientizăm marea valoare pe care o are (sau ar trebui să o aibă) Cuvântul lui Dumnezeu în viața noastră. Credința noastră și întreaga viață a Bisericii au la bază Sfânta Scriptură, izvorul principal prin care îl putem cunoaște pe Dumnezeu. Biblia este cartea sacră care conține istorisirea relației de prietenie pe care Dumnezeu vrea să o stabilească cu omenirea.
Într-o societate în care valorile morale sunt mereu amenințate, misiunea noastră, a tuturor, în calitate de creștini, este aceea de a proclama Evanghelia, după exemplul lui Cristos, începând de astăzi.
În fragmentul evanghelic al acestei duminici (Lc 1,1-4;4,14-21) îl întâlnim pe Isus care s-a întors acasă, în Galileea, și a intrat în sinagoga din satul său, Nazaret, după cum obișnuia, în zi de sâmbătă. Acolo a fost primit cu entuziasm, din moment ce se spune că „era glorificat de toţi”.
Și acolo, în localitatea sa, după ce proclamă un text din Cartea profetului Isaia: „Duhul Domnului este asupra mea: pentru aceasta m-a uns”, Isus ține și o cuvântare. Nu știm cât a durat predica lui Isus. Evanghelistul Luca se limitează la o singură frază în care Isus spune totul: „Astăzi s-a împlinit Scriptura aceasta pe care ați ascultat-o cu urechile voastre”. „Astăzi” este noutatea lui Isus. În Isus începe și devine viață viitorul promis. Când? Acum.
Isus se prezintă ca un profet trimis de Dumnezeu pentru o misiune precisă. Iar misiunea lui este îndreptată în special către cei săraci, către cei din urmă. Isus aduce „vestea cea bună” păcătoșilor, celor marginalizați şi persecutați, în orice condiție socială ar fi, deoarece Dumnezeu îi iubește pe oameni fără a face diferențe.
Dar nu toți cei care l-au ascultat acolo s-au simțit invitați sau convocați. Nu toți vecinii din Nazaret erau gata să creadă în cel pe care-l cunoșteau și pe care l-au văzut crescând și care îi invita să ia parte la misiunea sa.
În mijlocul tuturor evenimentelor care ne înconjoară, Cuvântul lui Dumnezeu este steaua noastră călăuzitoare, harta noastră care ne reamintește cine suntem noi în Cristos, ceea ce putem fi noi în Cristos: putem fi una, o singură Biserică.
Iar Cuvântul lui Dumnezeu poate fi punctul nostru de plecare spre întâlnirea cu toți frații care cred în Cristos. Să căutăm mereu ce ne unește, și nu ce ne dezbină.
Pr. Octavian Sescu, Parohia Romano-Catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă
