Duminica a XXXII-a din Timpul de peste An (B)

„În acel timp, stând în faţa vistieriei, Isus privea cum punea mulţimea banii în caseta pentru ofrande. Mulţi bogaţi puneau mult. A venit şi o văduvă săracă şi a pus două monede mici, câţiva bani” (Mc 12,38-40).
Dacă am fi noi responsabili de îngrijirea templului, ce am prefera? Pe cei bogați, care oferă sume mari de bani? Sau o văduvă săracă care pune două monede mici? Un răspuns sincer la această întrebare ar putea fi greu de dat. Se poate face mult bine cu sume mari de bani. Problema se pune cu privire la modul în care au fost obținuți și la spiritul în care se oferă. Banii provin dintr-o muncă cinstită sau sunt obținuți prin tot felul de afaceri murdare, lipsite de moralitate? Ce este mai important? Ceea ce avem sau să împlinim voința lui Dumnezeu?
Dumnezeu judecă inima, nu ceea ce avem pe acest pământ. Dacă privim dintr-o perspectivă lumească, viața lui Isus a fost un faliment. A fost arestat, acuzat de instigare la revoltă, bătut și ucis. Împărăția sa pământească – la care se gândeau cei care îl urmau – nu a fost niciodată instaurată. Mulți l-au abandonat când a fost ucis. Chiar și după ce a înviat din morți, el nu a stabilit o împărăție pământească.
Însă, pe plan spiritual, în privința realităților eterne, viața lui Isus a fost un succes. Moartea sa a distrus moartea însăși, iar Învierea sa le-a permis tuturor celor care cred în el să aibă parte de viața veșnică. Împărăția lui spirituală a început; crește și se dezvoltă și este pregătită pentru toți cei care vor să o primească.
Revenind la întrebarea inițială. Dacă am fi responsabili de îngrijirea Templului și am asista la acea scenă pe care a văzut-o Isus, ar fi mai bine să acceptăm cele două monede mici decât sumele mari oferite de cei care dădeau din surplusul lor doar pentru a fi văzuți de oameni. Văduva săracă a dat mai mult decât două monede mici; ea a oferit totul cu generozitate și a avut încredere că Dumnezeu va avea grijă și va privi la ofranda ei.
Încrederea este un dar spiritual care are o valoare mult mai mare pentru mântuirea sufletului decât toți banii din lume, un dar pe care să-l cerem zilnic în rugăciune.

Pr. Octavian Sescu, Parohia Romano-Catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, Valea Seacă