«Isus le-a zis celor doisprezece: „Nu cumva vreţi să plecaţi şi voi?” Simon Petru i-a răspuns: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice, iar noi am crezut şi am cunoscut că tu eşti Sfântul lui Dumnezeu”» (In 6,67-69).
Evanghelia din această duminică încheie frumosul discurs despre Pâinea Vieții, în cadrul căruia Isus ne spune într-un mod clar tuturor: „Adevăr, adevăr vă spun: dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele lui, nu aveţi viaţă în voi”.
La începutul fragmentului evanghelic, după ce au ascultat noua învățătură a lui Isus, mulți dintre ucenicii săi au murmurat între ei spunând: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să-l asculte?” Această învățătură a lui Isus este „grea” în sensul că necesită o credință profundă pentru a o înțelege pe deplin. Dar dacă un lucru este greu de înțeles, nu înseamnă că nu ar trebui să îl acceptăm.
Declarația lui Petru, amintită mai sus, ne oferă cuvintele pe care ar trebui să le spunem ori de câte ori voința lui Dumnezeu sau învățătura sa ni se par greu de acceptat. Când se întâmplă acest lucru, trebuie să-l auzim pe Isus punându-ne aceeași întrebare pe care le-o adresează și celor doisprezece: „Vreți să plecați și voi?”
Isus nu vrea să ne țină cu forța. Dar nici nu renunță la exigențele pe care le presupune urmarea sa. În schimb, el ne oferă libertatea de a crede sau de a pleca.
Însă, atunci când avem tendința de a pleca, de a ne îndepărta de el din diferite motive, ar trebui să ne amintim de cuvintele lui Petru: „Doamne, la cine să mergem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice”.
Declarația lui Petru ne amintește care trebuie să fie atitudinea noastră în fața oricărui conflict interior cu privire la credința noastră. Îl putem părăsi pe Isus și să ne vedem de ale noastre. Dar unde vom merge? Să îmbrățișăm plăcerile trecătoare ale lumii? Și ce câștig vom avea?
Dacă trăim cu convigerea că Isus este Sfântul lui Dumnezeu, atunci, în fața oricărei greutăți, a oricărei suferințe, vom putea trăi cu fidelitate credința noastră în Dumnezeu. Și această fidelitate, mai ales în momentele de dubiu și de încercare, îi va permite lui Dumnezeu să acționeze cu putere în viața noastră.
Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău
