Viața noastră pe acest pământ poate fi asemănată cu o călătorie pe mare. În această călătorie, în drum spre destinația finală, viața veșnică, ne dorim să avem parte de vreme bună și de cer senin. Realitatea însă ne face să experimentăm și momente de furtună care, de cele mai multe ori, ne iau prin surprindere și fac ca barca vieții noastre să ajungă în pericol de a se scufunda.
Și ce facem când apar furtunile în viața noastră? Intrăm în panică? Ne descurajăm? Sau încercăm să preluăm controlul asupra situației pe cont propriu? Sau ne îndreptăm privirea spre Dumnezeu și îl rugăm pe el să preia controlul?
Fragmentul evanghelic al acestei duminici, relatat din Evanghelia după sfântul Marcu (4,35-41), ne prezintă atitudinea ucenicilor și reacția lui Isus în momentul în care barca ucenicilor este surprinsă de furtună pe mare.
De-a lungul istoriei, marea fost un subiect care a stârnit o fascinație puternică asupra oamenilor. În Sfânta Scriptură, marea evoca forța misterioasă și incontrolabilă a naturii și era privită ca un loc înspăimântător.
Comentând fragmentul evanghelic al acestei duminici, Sfinții Părinți au văzut în furtuna care i-a cuprins pe ucenici pe mare o reprezentare a furtunilor cu care se confruntă Biserica lui Cristos din exterior și din interior.
Această furtună poate simboliza, de asemenea, și furtunile personale care pot apărea în viața noastră. Folosim deseori imaginea furtunii pentru că este o experiență atât de universală.
Există, cu siguranță, furtuni pe care le trăim în exterior. Dar există, de asemenea, furtuni și la nivel interior, care pot fi provocate de anxietate, depresie sau de pierderea unei persoane dragi. Acestea sunt într-adevăr cele mai periculoase tipuri de furtuni. Indiferent de ceea ce se poate întâmpla în viața noastră, dacă ne păstrăm mintea limpede și sufletul netulburat, putem trece peste orice furtună.
Dar cum putem face acest lucru? Orice furtună are tendința de a curăța tot ce-i stă în cale. Prin credință, putem vedea furtunile din viața noastră ca fiind momente în care, deși totul pare să se destrame, de fapt totul se reînnoiește.
Și să nu uităm că Domnul este alături de noi în barcă. Ba mai mult, el este prezent în noi și are puterea de a potoli orice furtună și de a ne dărui liniștea și pacea de care avem nevoie dacă i le cerem cu credință.
Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău
