Fragmentul evanghelic al acestei duminici ne vorbește despre lupta spirituală împotriva Celui Rău. Cultura lumii în care trăim are tendința de a glumi pe seama Celui Rău și de a-l înfățișa într-un mod amuzant și atractiv.
Între creştini circulă două idei greşite despre existența diavolului. Unii spun că este doar un personaj fictiv, aceasta fiind cea mai rafinată viclenie a Celui Rău, aceea de a convinge lumea că el nu există. Pe de altă, sunt mulți și cei care văd prezenţa diavolului pretutindeni şi alimentează în acest mod multe temeri adesea iraţionale.
În mod obişnuit acţiunea diavolului constă în ispitirea oamenilor la păcat. Trebuie să fim vigilenţi, dar fără frică. Cristos a învins diavolii şi i-a izgonit şi ne-a dat şi nouă posibilitatea să luptăm cu succes și curaj împotriva lor.
Multe dintre miracolele săvârșite de Isus au fost acțiuni de eliberare: Satana era alungat, iar oamenii erau eliberați de spiritul distructiv care îi controla.
Isus a venit să-l înfrunte pe Cel Rău. Dar evanghelia acestei duminici ne prezintă o acuzație din partea cărturarilor. Aceștia îl acuzau că el însuși lucrează cu puterea Celui Rău. Isus însă demonstrează contrariul. Slujirea lui Isus arată că stăpânirea diavolului nu este absolută, nu este completă, nu este nici definitivă, chiar dacă uneori putem avea această impresie.
Dacă ne dorim să fim în comuniune cu Dumnezeu, înseamnă că stăpânirea răului nu este completă. Dacă luptăm pentru apărarea vieții în toate etapele sale, înseamnă că stăpânirea răului nu este completă. Dacă un soț sau o soție luptă pentru a păstra fidelitatea conjugală, înseamnă că stăpânirea răului nu este completă. Dacă un creștin își face curaj și se apropie de taina Spovezii, pentru a se împăca cu Dumnezeu, înseamnă că stăpânirea răului nu este completă. Dacă ne mustră conștiința atunci când greșim, înseamnă că stăpânirea răului nu este completă.
Lupta cu Cel Rău nu este o dramă istorică, ci este o realitate prezentă în viața fiecărui om. Cu toții avem de dus această luptă, fără excepție. Dar nu suntem singuri. Prin învierea sa din morți, Isus a ieșit învingător din această luptă și ne dă curaj și putere prin Sfânta Liturghii și celelalte sacramente, ca să ieșim și noi învingători în lupta noastră spirituală de fiecare zi.
Pr. Octavian Sescu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae”, Bacău
