Sfecla de zahar, cultura care a innobilat vreme de decenii partea de sud a agriculturii bacauane, aducând venituri substantiale producatorilor agricoli din zona, a devenit doar o simpla amintire. Astfel, visul dulce al lui Nicolae Ceausescu, de a transforma România în fabrica de zahar a Europei, s-a destramat ca negura diminetii. Din mândria localnicilor zonei Sascut, fabrica de zahar veche de pe la 1856, nu au mai ramas decât zidurile si aproape nicio urma a breslei cultivatorilor de sfecla. In trecut, in tot judetul, se cultivau, anual, peste 15.000 de hectare de sfecla de zahar, pentru ca, in prezent, pe doar câteva zeci de hectare sa se mai regaseasca asfel de plante.
„Pai, din marii cultivatori de sfecla pe care-i avea judetul Bacau, am mai ramas eu si un fermier din Corbasca. In total, cultivam in jur de 50 de hectare cu sfecla de zahar.” Mai face asta, din respect pentru sfecla de zahar, explica dr. Petrisor Olteanu, administratorul administratorul firmei cu profil agricol Agronova din Racaciuni, unul dintre principalii cultivatori de sfecla din trecut si prezent. In ciuda anului greu prin care au trecut mai toti fermierii din judet, dr. Petrisor Olteanu se arata mai mult decât multumit de recolta de circa 33 de tone sfecla la hectar (fata de 45 pâna la 48 de tone la hectar, cât a fost productia in anii buni).
„M-au tras in jos doua hectare, unde, intr-adevar, productia a fost semnificativ redusa de seceta. De altfel, le-am si declarat la comisia care a evaluat pagubele generate de seceta, plus vreo 7 hectare de porumb, din care 5 le-am semanat de trei ori, ca sa imi salvez oile, altfel nu aveam ce le da de mâncare”, mai spune dr. Olteanu.
Amarul industriei zaharului
In judetul Bacau, cultura sfeclei de zahar a cunoscut, in ultimii ani, un regres accentuat, cauzat, in principal, de falimentul principalului procesator din zona, fabrica de zahar de la Sascut.
„Fosta fabrica de la Sascut are sa-mi plateasca si acum 560 milioane de lei vechi. Nu m-a chemat nimeni la masa credala sa-mi dea macar o caramida din zidurile fabricii. Desi eu eram al saptelea mare creditor al «Zaharului» Sascut. Or, dupa 18 ani de la decadere, cine sa-ti mai dea banii astia?”, se intreaba retoric Petrisor Olteanu.
Statisticile arata ca, in 2002, au fost cultivate cu sfecla de zahar 800 de hectare, suprafata scazând pâna sub 300 de hectare in anii urmatori. Suprafata este extrem de mica daca luam in considerare faptul ca, in 1989, se cultivau mii de hectare. Greu de explicat lipsa de interes a fermierului bacauan, in conditiile in care sfecla de zahar este una dintre cele mai rentabile culturi agricole, asigurând un venit de peste 4.000 de lei pe hectar.
De exemplu, un procesator este dispus sa le achite cultivatorilor de sfecla un pret ce se invârte in jurul a 38 de euro pe tona. La aceste sume se adauga si subventiile pe care statul le-a acordat dintotdeauna pentru incurajarea fermierilor de a infiinta astfel de culturi. Bunaoara, anul acesta, statul i-a sutinut pe fermieri cu 740 de euro pe hectarul cultivat cu sfecla.
Mai notam ca, in prezent, din totalul de 34 de fabrici de zahar, in toata tara, acum, mai sunt doar patru, respectiv Zahar Ludus, Agrana, Diamantul Oradea si fabrica de la Bod. Dintre acestia, lider este firma austriaca Agrana, care detine o fabrica de zahar la Roman, de altfel, singurul producator din zona Moldovei, dupa caderea fabricilor de la Sascut, Bucecea – judetul Botosani, si Pascani – judetul Iasi.
Descoperă mai multe la Desteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
