Document nou in procesul cu printul Sturdza
Directia Silvica Bacau a descoperit un nou document care ii da mari sanse de izbanda in procesul cu Paltin Sturdza pentru cele 34.000 de hectare de padure situate pe Valea Muntelui. Padurea a apartinut lui Dimitrie N. Ghika. Acesta a avut un fiu, Nicolae, si o fiica, Maria, fiul primind drept mostenire din averea tatalui padurile si Palatul Ghika din Comanesti, inconjurat de un parc de sase hectare, iar Maria Ghika, casatorita Mavrocordat, bunuri mobile. Neculai, fiul lui Dimitrie Ghika, a avut patru copii, o fata si trei baieti, dar urmasii lor nu au depus nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Elias Vlad Sturdza, care a trait la Madrid, este nepotul Mariei. Bunica lui nu a fost, insa, proprietara padurilor, astfel incat Elias si fiul sau, Paltin Sturdza, sunt rude de gradul V, respectiv VI cu fostul proprietar al padurii. Conform legii, numai rudele care au cel mult gradul IV pot solicita restituirea bunurilor confiscate de comunisti. E adevarat ca Maria Mavrocordat, nascuta Ghika, a contestat modul in care s-a facut impartirea averii, simtindu-se nedreptatita. Pe asta s-a bazat printul Sturdza cand a solicitat retrocedarea Palatului Ghika din Comanesti si a padurilor din Agas, Asau, Brusturoasa, Darmanesti, Dofteana si Palanca.
Rejudecarea nu a mai avut loc
Nicolae Ghika a murit inaintea tatalui sau, iar mosiile au revenit sotiei si celor patru copii ai lor. Maria a deschis doua procese impotriva vaduvei si a fiilor si a castigat unul dintre procese, obtinand sase milioane de lei. Nu era insa suficient. Razboiul in instanta a continuat, iar Curtea de Apel Iasi a dispus anularea actului de partaj dintre Nicolae Ghika si sora acestuia, Maria Mavrocordat. Urmasii lui Nicolae au facut recurs, iar instanta a casat hotararea Curtii de Apel Iasi si a trimis cazul spre rejudecare la Judecatoria Bacau. Rejudecarea nu a mai avut loc niciodata deoarece, in Romania, s-a instalat regimul comunist, care a nationalizat totul. “De la Arhivele Statului, avem dovada ca, in 1949, procesul nu s-a mai rejudecat. Practic, ramane valabil partajul initial”, arata Gh. Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau. Prin urmare, “ultima decizie data de o instanta in aceasta speta este cea care caseaza hotararea Curtii de Apel Iasi” si dispune rejudecarea cauzei. Daca rejudecarea nu s-a facut, proprietar al padurii ramane fratele Mariei, Nicolae Ghika, si urmasii acestuia, in timp ce Paltin Sturdza, stranepotul Mariei Mavrocordat, este ruda de gradul VI cu proprietarul. Decizia de casare si trimitere spre rejudecare a fost decoperita de Directia Silvica Bacau in arhivele de stat, in care a scotocit la sange pentru a nu pierde padurea. “34.000 de hectare inseamna doua ocoale. Directia Silvica se judeca si suntem convinsi ca instanta va face dreptate intrucat solicitarea lui Paltin Sturdza nu are suport legal”, declara Gheorghe Manaila, directorul institutiei.
CL Comanesti a pierdut primul proces
Pentru recuperarea Palatului Ghika si a parcului, printul Sturdza se lupta in instanta cu Primaria Comanesti. “Suntem la recurs, declara Viorel Miron, primarul orasului. La prima instanta am pierdut, dar am convenit cu Directia Silvica sa colaboram. S-au gasit documente noi si eu sper sa castigam impreuna.” Palatul Ghika gazduieste, acum, Muzeul de etnografie si arta „Dimitrie N. Ghika – Comanesti”, care detine exponate foarte valoroase: piese etnografice de pe Valea Trotusului, originale si deosebit de rare, picturi, icoane, trofee de vanatoare si obiecte de mobilier care au apartinut familiei Ghika. “Noi am organizat un simpozion «In memoriam Dimitrie Ghika», la care au venit istorici importanti, academicieni si profesori universitari. Am facut o slujba de sfintire la mormant si vreau sa va spun ca erau buruienile de doi metri. Nu sunt interesati de memoria lui Dimitrie Ghika si a familiei, ci de avere”, sustine edilul Viorel Miron. “Averea” pe care ar putea sa o recupereze stranepotii nu este de 34.000 ha de padure, ci de 11.000 ha. Dintre cei patru urmasi ai lui Nicolae Ghika, unul singur se afla in tara la instalarea regimului comunist. Eugen si Nicolae nu s-au mai intors din Elvetia, dupa razboi. Comisia de Aplicare a Reformei Agrare Bacau constata cu sunt absenti, prin urmare, in martie 1946, se dispune expropierea a 2/3 din padurile si fanetele lui Nicolae D. Ghika, decizie ramasa definitiva. Padurile de pe Valea Muntelui intra in administrarea Casei Autonome a Padurilor Statului. Dimitrie Ghika, fiul ramas in tara, detine doar o treime din proprietatea tatalui sau. Trei ani mai tarziu, pleaca in Anglia impreuna cu sotia. Fii si nepotii lui aveau dreptul sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru treimea confiscata ilegal de comunisti (11.000 ha), dar n-au facut acest lucru.
Silvia Patrascanu
