Localizare în timp
Se ştie: este vorba despre sărbătoarea creştină înscrisă în calendar la data de 24 iunie. Mai este numită Drăgaica. Etnologii recunosc valoarea mitică a evenimentului estival (ca datare) şi caracterul floral-câmpenesc (ca ambianţă).
Act folcloric
Interesantă este distribuţia manifestărilor, pe zile. În ajun, seara, fetele de măritat şi flăcăii se adună într-o parte a satului şi strigă: „Du-te, soare, vino, lună,/ Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Să le prindă în cunune,/ Să le punʼ la pălărie,/ Struţuri pentru cununie,/ Boabele să le răstească,/ Până-n toamnă să nuntească”. În ziua de Sânziene, dis-de-dimineaţă, băieţii, cu struţuri de sânziene la pălărie, chiuie şi strigă: „Du-te, lună, vino, soare,/ Că tragem la-nsurătoare./ Cununile neursite/ Zac sub hornuri azvârlite./ Până-n miezi cu steagu-n frunte/ Trec ficiorii după slute,/ C-alde alea nedirese/ Nu vor să fie mirese” ori „Hai, frumoaselor, ce staţi?/ Zâne vreţi să rămâneţi?/ Că venim după peţit/ Până nu v-aţi răzgândit” ori „Toate slutele-s grăbite,/ Toate vor să se mărite/ Cu-alde unii dintre noi,/ Feciori mândri, vai de noi!/ Că la nuntă ştim hori,/ La praznice ştim prânzi/ Şi la dragoşti şi mai şi” (apud Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1985, p. 399).
Seducătoarea etimologie
Vasile Pârvan consideră că numele prim, Sânziana, derivă dintr-o fericită combinaţie a două cuvinte latineşti: san(cta) Diana. Legile fonetice sunt clare: a + n→în (ca la panem→pâne), d + i→dzi→zi (ca la diem→dzi→zi), iar sancta s-a scurtat la san-. MDA şi DEX merg pe varianta cu trei termeni: sanctus dies Johannis, din care, aplicând conştiincios regulile istoriei limbii române în relaţie cu limba latină, am ajunge la o formă pentru genul masculin: *sânzian. Câtă vreme cuvântul desemnează şi trei specii de plante, bănuim că asistăm la un act de construire a pluralului din singular şi nu la unul de refacere a singularului din plural.
Variante fără relief
Sub specificaţiile popular, regional şi învechit, MDA înregistrează variantele: sâmziană, sâmzâiană, sinziană, sâmiziană, sâmzăană, sumzâiene, sâmzenii, sâmziene, sâmzoiană, sâmzuiene, sânjene, sâmziană, sânjuoane, sântioane, sâmzăiană, sânzâiene, sânzelenii, sânzene, sânzenie, sânzian, sânzuian, sânzuiene, sunzuiană, surziană; plural: sânziene, (reg.) sânzieni.
Ortoepie şi ortografie
Se pronunţă cu hiat: -zi-a-/ -zi-e- şi se scriu diferit: cu iniţială minusculă când numim planta (sânziană) şi cu majusculă când notăm sărbătoarea (Sânziene).
Din calendar
Pe 24 iunie se prăznuiesc Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul, Aducerea moaştelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava şi ziua Sf. Ier. Niceta de Remesiana (scriitor străromân).