* Îi zic lui Dionisie:
– Bro, am dat peste un tip extraordinar: a făcut trei facultăți: Educație, Fizică și Sport.
La care Dionisie:
– Asta nu-i nimic, eu am dat peste un tip care în familie vorbea patru limbi: sârba, croata, bosniaca și muntenegreana!
* – Domnule Dionisie, cum dovediți faptul că Țările Române nu au fost ocupate de otomani, fiind autonome?
– Domniță, cea mai simplă dovadă este faptul că, spre deosebire de Ungaria, unde există și acum, în Moldova și Valahia au lipsit băile turcești, motiv pentru care călătorii de la jumătatea secolului XIX erau nevoiți să facă baie în râuri singuri, mirându-se de refuzul localnicilor de a intra în apă…
* – Domnule Dionisie, vă place jambonul nostru?
– Mda, e bun, se vede că e produs în Occident…
– Adică, e de calitate, vreți să spuneți…
– Nu, bre, ziceam că doar un occidental s-ar fi gândit să-l taie în felii atât de subțiri că vezi Parisul prin ele… Mă rog, Madridul…
* – Domnule Dionisie, ce credeți de exploziile din ultima vreme de la noi din țară, nu credeți că sunt niște coincidențe prea bătătoare la ochi?
– Domniță, astea nu sunt coincidențe, sunt mesaje…
* – Domnule Dionisie, nu credeți că, în aceste împrejurări, noi toți ar trebui să fim alături de Simona?
– Pai, de ce?
– Pentru că e româncă de-a noastră…
– Și când a refuzat să joace pentru România, ce era, nemțoaică?!
* – Domnule Dionisie, nu vă temeți de sancțiunile pe care le va primi echipa României de la UEFA?
– Nu, domnița, în niciun caz.
– Adică dvs credeți că UEFA nu are un caz împotriva României după faza cu Kosovo?
– Nu, domnița. Pentru ca Romania sa se teama de UEFA ar trebui ca Romania sa aiba fotbal. Ceea ce nu prea e cazul…
* Vine Dionisie cu o mutra preocupată:
– Auzi, bre, ai aflat de Simona…
– Da…
– Crezi că, date fiind condițiile actuale, ar putea să-și mărească sânii din nou?
* – Domnule Dionisie, vă contactăm din partea Underground-ului. N-ați vrea să faceți parte din rândurile noastre?
– Ce Underground? Muzical?
– Nu, dom’le. Suntem luptători pentru libertate…
– Freedom fighters, cum ar veni…
– Da, da… Și am vrea să vă recrutăm pentru o operațiune…
– Ce operațiune?
– Atacăm un depozit de sucuri acidulate…
– Și-l aruncați în aer, îl incendiați, puneți laxative în bidoane?
– Nu, bre. Avem niște dispozitive speciale cu care tăiem firul ala de plastic care ține capacul legat de bidon. În felul asta, cine deschide bidonul, nu mai trebuie să-l rupă și să se expună la tot felul de accidente…
– Pai, și cum rămâne cu doamna Ursula, care salvează Planeta legând capacele de bidoane?
– Ursula să ne perie căciula!
* – Doamna Ursula, și vă deranjează mult acest Dionisie?
– Ca o diaree la balul de absolvire.
* – Domnule Dionisie, da’ se poate?! Știți doar cât de puțini turiști japonezi ne vizitează și dvs. ați dat-o afară din casă, chiar cu scandal, pe doamna aceasta drăguță, Marie Kondo…
– Domnișoara, când a venit la mine în casă să-mi spună că mă ajută să mă organizez nu am zis nimic.
– Așa…
– Când mi-a aruncat ce strânsesem și eu ca omul în debara, în beci, prin sertare, nu am zis nimic.
– Hm…
– Când mi-a aruncat aproape toate șosetele, lenjeria și hainele și mi-a lăsat doar două perechi de blugi, spunând că restul ocupă loc degeaba, iar nu am zis nimic.
– ?!
– Dar când și-a bagat ghearele în biblioteca să-mi arunce cărțile, spunând că 10 îmi sunt arhisuficiente, am văzut negru în fața ochilor și n-am mai știut de mine…
