Dialog la distanta… de cincizeci de ani

Biblioteca Judeteana „C. Sturdza“ Bacau ne-a obisnuit cu un exercitiu: în sala de lectura de la sectia Periodice, ne asteapta o mapa cu extrase din presa locala de acum 50 de ani, considerate semnificative pentru cititorul acestui secol. Am retinut ca evenimentul de tip media al anului 1965 a fost emisiunea-concurs „Dialog la distanta“. Regiunile Bacau si Hunedoara s-au întrecut într-un format de productie TV care ar stârni admiratia celor de azi. Am selectat si noi doua „taieturi“ din ziarul „Steagul rosu“ vorbind despre prestatia unei fetite de 8 ani, careia i s-a acordat un portret pe patru coloane, cu o fotografie pe masura. „Carleta-Simona Dobre“ (titlul articolului) a reprezentat regiunea Bacau (atunci, cu judetele Neamt si, o parte, Vrancea) nu întâmplator: în afara de talentul muzical si de locvacitate („Îi sunt suficiente trei cuvinte, iar cu întreaga mobilitate a ochilor si a fetei iti sugereaza alte sase pe ideea pusa în discutie“), frapeaza sârguinta („La scoala notele îi sunt toate de zece“) si farmecul dat de „un umor fin“. Aurel Stanciu (ziaristul, nu pictorul), care semneaza portretul, contrazice toate prejudecatile privitoare la calitatea presei antedecembriste: „E bacauanca Simona-Carleta. Dar cu anotimpuri petrecute «la bunici», unde Putna, dupa ce coboara din Vrancea, se linisteste ametita de aroma de podgorii la Tifesti. Pe acolo, cu degete de bruma, toamna târzie cauta si afla între frunze de aur si arama incandescenta, pe portativul spalierilor, câte un ciorchine mic, dulce, tare dulce, ramas de la culesul mare…“
Dar sa o urmarim pe mica artista din toamna lui 1965. Dupa ce la doi ani si jumatate „a recitat pe scena de podgorii Muma lui Stefan cel Mare“, a trecut la muzica. „E cântareata «batrâna»!“ a spus Paul Sava, impresionat de câte cântece stia. Asa ca piesa cu care a reprezentat regiunea (în final, Bacaul a câstigat în fata Hunedoarei), Ia te uita ce mai fete!, a fost tratata… matur. Pentru Mihai Florea, Carleta a fost „încântatoare si plina de fantezie“, ca si pentru Edmond Deda si Luigi Ionescu. Ziaristul merge la nuante: fetita de atunci a reusit „o ireprosabila sincronizare între pas, cuvânt si melodie“, dezvaluind „poante – sa fim sinceri! – pâna la Carleta, imperceptibile“ în acest cântec, lansat doar cu un an în urma (1964) de Constantin Draghici (19 ian. 1932-9 apr. 2015). Compozitorul: George Grigoriu; versurile: Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu (pe internet scrie altceva). Prelucrat strict lingvistic, textul comporta câteva remarci: 1. forma „uita“ este recunoscuta în dictionare ca expresie a imperativului, cu varianta „uite!“; 2. (semi)adverbul „mai“, precedat de „ce“, acorda constructiei valoare de superlativ absolut; 3. în astfel de situatii, propozitia este exclamativa (semnul mirarii e obligatoriu); 4. versul „Si alte frumoase flori“ detine un hiat (i-a) si nu un diftong („Si-alte“), conform schemei silabice 8A7A8A7; Mihai Bendeac si Connect-R (2013) cânta corect; 5. virgula este concluziva, nu consecutiva (o astfel de propozitie tocmai a fost enuntata): „Si toate sunt frumoase/De parc-ar fi surori,/Nu stii cu care sa te-nsori“; 6. desi contextul ar putea admite dubla sonorizare (c-g; t-d), nu este corecta varianta muzicala de pe internet: „Zboara-n calea lor/Un *gând (în loc de cânt) de dor –/E *gândul (în loc de cântul) drag al inimii“. Simona-Carleta Dobre (n. 19 oct. 1957; apreciat medic oftalmolog în Constanţa) este „nasa“ necunoscuta: „Multe nou-nascute iti vor împrumuta numele“, a prezis în 1965 Aurel Stanciu. Adica vor fi/sunt privite cu ochi buni.
Ioan Danila