Dezamagiri. Top 2015

1. Patriarhul Daniel. E pe cale de a transforma Biserica intr-o societate comerciala. Sufletul sau traieste in regim de economie de piata. Când te priveste, ai impresia că se uita la un posibil cont bancar care ar putea fi crestineste accesat. Am patit-o si eu, pe când era mitropolit, atunci când i-am solicitat un interviu. Mi-a conditionat oferirea de informatii contra unei sponsorizari (crestinesti, evident) pe care ziarul ar fi trebuit s-o faca pentru Mitropolie. Gafa raportata la ,,Colectiv” nu este o intamplare.

2. I.S.U. Fireste, nu vorbesc despre pompierul care se arunca mereu in flacari. El ramâne mereu in topul sufletului meu. Nici despre ofiterii care traiesc in regim de ,,Sa traiti, am inteles!” si se arunca, imediat, si ei, in aceleasi flacari. Ma gândesc la ocârmuirea I.S.U., la oamenii aceia cu fireturi grele care stau lipiti de tâta sponsorizarilor si festivitatilor triumfaliste, de contul firmelor-capusa care incaseaza parale non-stop pentru tot felul de planuri de evacuare, interventie etc.

3. Guvernul Ponta & P.S.D. Si-au luat jucariile si au plecat la primul murmur al strazii. Sa câstigi alegerile cu un scor aiuritor si s-o iei la goana fara a avea curajul unei contraargumentari democratice e ca si cum ai recunoaste ca ai jucat un rol de impostor al guvernarii.

4. Cadavrul P.D.L. Sta pitit, si el, umil, sub umbrelele P.N.L. si ale Miscarii Populare. A renuntat la tot: doctrina, demnitate, istorie. Se joaca de-a hârjoana cu Justitia, mimeaza tot felul de roluri care ne ajuta sa pricepem caraghioslâcul si putreziciunea de caracter in toata splendoarea lor.

5. Parlamentul României. Sa-ti spuna guvernul ca nu mai are bani in visterie nici pentru marirea imediata cu doi firfirei a salariului minim pe economie iar tu, Parlament, sa accepti ideea, dar, in acelasi timp, sa-ti votezi pentru membrii tai dospiri de salarii si pensii, asta e culmea nesimtirii de neam.
Cu asa politicieni, România ar trebui sa stea cotidian in Strada.