331 de milioane de euro au fost alocaţi prin OUG 81/2019 unor agenți economici din sectoare energo-intensive, pentru compensarea costurilor mari ale energiei electrice, rezultate din schemele de sprijin pentru energia solară și eoliană!
Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva şi Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq atrag atentia că din veniturile Fondului pentru Mediu, obținute prin tranzacționarea certificatelor verzi, nu se întoarce nimic pentru pădurile României!
Rapoartele de progres ale României (United Nations, Summary of GHG Emissions for Romania, https://di.unfccc.int/ghg_profiles/annexOne/ROU/ROU_ghg_profile.pdf ) privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe protocolul de la Kyoto, arată că domeniul pădurilor – denumit cu acronimul LULUCF – fixează anual 23,5 milioane tone CO2, aproximativ 30% din emisiile totale de CO2 ale României.
Veniturile din valorificarea certificatelor de carbon, de către România, constituie o sursă de alimentare a Fondului pentru Mediu, gestionat de Ministerul Mediului. În 2019, aceste venituri au fost de aproximativ 500 milioane euro! Pentru anul 2020, în bugetul de venituri și cheltuieli al Fondului pentru Mediu, veniturile din valorificarea certificatelor de carbon sunt estimate la 700 milioane de euro. Din toate aceste venituri ale Fondului pentru Mediu, nu se întoarce niciun sprijin financiar pentru păduri, deși în mod evident, prin imensa cantitate de 23,5 milioane tone CO2 fixată, domeniul pădurilor contribuie masiv la îmbunătățirea bilanțului României.
Veniturile obținute din valorificarea certificatelor de carbon ar fi trebuit să se întoarcă în proiecte de mediu! Din acest motiv putem considera că a avut loc o deturnare de fonduri!
Pe această linie, România nu a făcut nimic! Atingerea țintelor de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră s-a realizat în principal prin dispariția industriilor energofage – petrochimică și metalurgică – și prin aportul domeniului pădurilor.
Principalele obiective pentru domeniul pădurilor, către care ar fi trebuit direcționate investițiile, sunt legate de extinderea fondului forestier, în principal pe acele terenuri care nu au o valorificare nici agricolă și nici forestieră. De asememnea, un alt obiectiv pune accentul pe exercitarea dreptului de preemţiune al statului la cumpărarea de păduri sau de terenuri degradate pentru a fi împădurite!
Un exemplu de directionare către altceva decât proiecte de mediu este OUG 81/2019, prin care suma de 331 de milioane de euro a fost alocată unor agenți economici din sectoare energo-intensive, pentru compensarea costurilor mari ale energiei electrice, rezultate din schemele de sprijin pentru energia solară și eoliană. Practic, putem spune că domeniul pădurilor subvenționează indirect costurile mari ale schemelor de sprijin pentru energia solară și eoliană, pentru industria energofagă a României !
Nimic pentru păduri, nicio schema de sprijin pentru executarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, pentru mobilizarea biomasei, pentru accesibilizarea pădurilor, pentru tehnologii de recoltare a masei lemnoase mai prietenoase cu mediul!
Nu doar că România nu a susținut extinderea fondului forestier prin împăduriri, dar prin condiționarea acordării subvențiilor PNDR 2014-2020 de curățare a pășunilor și fânețelor de vegetația forestieră, România a cheltuit fondurile pentru circa 200 ha/an de pășuni și fânețe împădurite, doar ca să elimine aceast vegetație forestieră!
Interesantă este și o privire comparativă a contribuției domeniului pădurilor în diferite țări în bilantul emisiilor de gaze cu efect de seră, conform nivelelor de referință propuse de statele membre, pe baza metodologiei europene (Comisia Europeana, https://ec.europa.eu/clima/sites/clima/files/forests/lulucf/docs/frl_proposed_by_ms_en.pdf ):
Dacă luăm ca termen de comparație Germania, deși are o suprafață aproape dublă de păduri față de România, fixarea de carbon în pădurile României este de aproape 2,5 ori mai mare decât în Germania. Explicația este simplă: Germania recoltează aproape integral creșterea pădurilor, în timp ce, în România recoltăm doar 60% din creșterea pădurilor. Nu înseamnă ca suntem mai destepti decat nemtii, ci inseamna că valorificăm puțin din creșterea pădurii, datorita lipsei de accesibilitate a fondului forestier, decapitalizării sectorului de exploatare a pădurilor și o capacitate foarte slabă de valorificare a biomasei forestiere pentru energie. Germania este o țară dezvoltată, mult mai eficientă, care folosește mult mai intens și eficient decât România resursele pădurii!
Și profilul de țară al României la ONU ((United Nations, Summary of GHG Emissions for Romania, https://di.unfccc.int/ghg_profiles/annexOne/ROU/ROU_ghg_profile.pdf), pentru monitorizarea aplicării protocolului de la Kyoto, arată că domeniul pădurilor fixează mai mult carbon cu aproximativ 4-5 miloane tone/an, în prezent față de anul de referință 1989, ceea ce a creat un surplus echivalent de certificate de carbon valorificate de România prin mecanismele de tranzacționare! Surplusul este dat in principal de dezvoltarea industriei lemnului si fixarea carbonului prin produse din lemn cu valoare indelungată de întrebuintare, care stochează carbonul !
Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva şi Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România și solicită implicarea Guvernului România pentru abordarea unei viziuni pe termen lung pentru domeniul pădurilor, de continuitate în aplicarea politicilor publice pentru acestor sector de activitate și de o sustinere a implementării acestor politici și strategii prin mecanisme financiare multianuale, așa cum este Planul Național Strategic 2021-2027.
Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva
Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq
