„Deşteptarea”, în zorii presei româneşti

Vremuri noi, presă nouă
Nu se aşezaseră bine noile elemente de structură politico-socială din ultima decadă a lui decembrie 1989, că au şi apărut publicaţiile unei lumi radical schimbate. Practic, „în primele luni ale lui 1990, asistăm la o explozie de apariţii în spaţiul gazetăresc” (Ion Cristoiu, prefaţă la „Panorama presei româneşti contemporane”, de Ion Hangiu, Bucureşti, Editura „Historia”, 2006).
Ne-am arătat interesaţi de locul Bacăului în acest tablou naţional şi am constatat cu bucurie că oricare dintre lucrările tematice poziţionează judeţul nostru pe un loc fruntaş.

Suntem pe locul al doilea…
Dacă luăm în seamă dicţionarul cronologic (1790-2007) al lui Ion Hangiu – cel mai autorizat cercetător al presei româneşti (îndeosebi al celei literare) –, vom găsi Bacăul pe poziţia a doua între localităţile ţării.
În ziua de 22 decembrie au apărut la Bucureşti „Tineretul liber” (din „Scânteia tineretului”) şi „Libertatea” (din „Informaţia Bucureştiului”), la Cluj săptămânalul „Atlas. Clujul liber” şi din nou la Bucureşti, „Renaşterea”. Pentru apariţiile din ziua de 23 decembrie, Ion Hangiu consemnează, în ordine alfabetică: „Contemporanul” (Bucureşti), „Deşteptarea” (Bacău), „Opinia studenţească” (Iaşi), „România liberă” (Bucureşti). Pe 24 decembrie apar „Flacăra” (Buc.), „Cronica” (Iaşi), „Izvoraşul” (Râmnicu-Vâlcea) şi „Cuvântul libertăţii” (Craiova), iar pe 25 decembrie, „Adevărul” (Buc.) ş.a. Cronologic, publicaţiile a căror dată de naştere este înscrisă pe frontispiciu se consideră ca ocupând o poziţie egală, indiferent de numărul lor sau de regimul apariţiei (cotidian, hebdomadar, lunar etc.).

… sau cel mult pe locul al treilea
„Istoria jurnalismului din România în date” (coord., Marian Petcu), apărută în 2012 (Iaşi, Ed. „Polirom”), dă ca dată de apariţie a primului ziar, „Tineretul liber”, 21 decembrie (p. 873). Informaţia trebuie verificată, pentru că provine de la „colaboratori studenţi, Universitatea din Bucureşti”. Pentru 22 decembrie sunt înregistrate, în plus faţă de cele asumate de Ion Hangiu, patru publicaţii: „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, „Cuget liber” (Constanţa), „Cuvântul liber” (Râmnicul Sărat), „Luptătorul bănăţean” (Timişoara), iar pentru 23 decembrie, sunt consemnate „Teleormanul liber” (Alexandria), [„Noul glas băimărean”] şi „Graiul Maramureşului” (Baia Mare), „Înainte” (Brăila), „Muncitorul liber” (Bucureşti), „Viaţa Buzăului”, „Cuvântul liber” (Deva), „Opinia” (Iaşi), „Adevărul Harghitei” (Miercurea-Ciuc), „Crişana” (Oradea), „Zori noi” (Petroşani), „Cuvântul liber” (Giurgiu), „Ceahlăul” (Piatra-Neamţ), „Orizonturi noi” (Rm.-Vâlcea), „Flamura liberă” (Reşiţa), [„Trei scaune”] şi „Înfrăţirea” (Sfântul Gheorghe), „Noul Olt” (Slatina), „Suceava”, „Cuvântul liber” şi [„Ziarul poporului”] (Târgu-Mureş), [„Ziarul secuiesc”] (Târgul Secuiesc), „Adevărul de Vaslui”.
La acestea „Istoria…” lui M. Petcu adaugă 20 de titluri de publicaţii apărute în „decembrie 1989”.

Ioan Dănilă