Despre ideologie

Cand vorbesti de cutremur ideologic si de Schimbare de Semne, unii romani o dau cotita si tipa ca din gura de sarpe! Anarhie! Sariti, suntem violati! Vai, politia! Au fost siluite ideile naostre caldute! La spanzuratoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegaite! Asa striga de mii de ani romanii care, atunci cand vine cate un cutremur ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Si, tocmai ei, care pana atunci, cand nu se tragea cu munitie de razboi, se cufuresc foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicari, sindrofii „telectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltura despre Schimbarea Lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curutul lor, cum e? E nasol, dom”le! Chiar pe bune, ne schimbam? Bibliotecile si librariile din Romania sunt pline ochi cu tot felul de cartulii scrise de romani pin simpatie, imitatii ordinare dupa suvoiul ideilor mondiale. Hoti, imitatori, farsori in Romania, cu miile, ca in orice alta tara a lumii. Dar sa-i pui pe scribalaii astia de taraba, furaciosi in toate cele, sa-si puna capu” la contributie, vai, ce perversitate! Clisma Intelectuala Romaneasca de care e plina bibliotecimea romaneasca se fandoseste, se boieste astfel incat aia care n-au experienta cad usor in lat. Idei furate cu roaba de tot felul de „telectuali facuti la norma de Fabrica Utopic-Comunista Romaneasca sunt pretutindeni. Boitul la romani, sport national. Furatul de idei, mimarea genialitatii globaliste, ha, ha, ha, teatru national cu cupola murdara de gainat de zburatoare celeste. Sigur ca se sparie romanul daca-l scoti din citadin, din obisnuit, din miturile lui. Se sparie si poporanul de dincolo de capitala daca indraznesti sa-i arati ca aia care se dau inaintemergatori sunt de fapt niste epigoni, niste castraveti murati! Ooooo, cum te mai scuipa poporanul „telectual de provincie romaneasca! Am trecut prin mii si mii de situatii cand la tribuna se inghesuiau golanii „telectualitatii romanesti vorbindu-ne, dupa caz, despre Europa, despre Postmodernism, despre Globalizare! Si acum sunt pline tribunele de baieti in pantaloni scurti care, fugiti de la mamica lor de acasa, juiseaza in capul maselor largi populare tot felul de adevaruri internationale, internationaliste sau futuriste pe care, vai, saracii de ei, nu le inteleg deloc. E o chestie interesanta la romani: cum am cunoscut noi lumea prin povestile altora! Filtrate de creierasele lor salcii, flescaite. Am participat la zeci si zeci de intamplari „telectualiste avand ca subiect Schimbarea Lumii. Tot felul de intamplari cu tot felul de zevzeci si de ingamfati. Cand sa-i intreb, facand pe prostul si jucand diverse roluri de la scriitorasu” provincial etern idiotizat de melancolia inserarii provinciale la rebelul-fara-de-sanse, despre Schimbarea Lumii, Zicatorii de Schimbare o luau fuguta catre bufetu” suedez bagandu-si in pantece haleala la greu, impiedicandu-se in concepte si idei. Mai sunt si din aia care, toba de carte fiind, au scris carti interesante despre asa-zisul Postmodernism Romanesc, de exemplu. CARE? Ca n-am avut asa-ceva, se vede cu ochiul liber. De ce sa nu recunoastem noi, cu franchete si barbatie ca am lipsit din lume atat amar de vreme? Bun. Cum incerci sa devii european-sadea iti sar in carca golanii „telectuali din Romania care au ajuns, dupa caz, fie sefi de partide, fie ministri culturali, fie directori de institute filozofice sau stiintifice sau literare, presedinti de filiale, primari si asa mai departe. Ii cunosc pe toti. Mimeaza majoritatea dintre ei afilierea la Schimbarea Lumii dar nu sunt in stare sa gandeasca o strategie de schimbare. Mimeaza politica inalta dar n-au habar de politica inalta. Apoi, la rand, vin sustinatorii acestor derbedei „telectuali care au fondat edituri sau le-au cosmetizat pe alea vechi si care se prind brat la brat cu „telectualii lumii, razandu-ne-n nas de cat sunt ei de globalizati. Sunt destule episoade internationale incomode cu „telectuali romani care au luat-o peste cap: episodu” belgian bisisica, episodu” Washington &amp indragostitul de grecii antici, episodul Paris &amp poetul derbedeu si covrigul national. De ce oare nu construiesc ei prestigiu atunci cand se internationalizeaza?! De ce le este frica de Postmodernism? De ce tin mortis sa fie SINCRONI cand de fapt n-au nici in clin, nici in maneca? Care e contributia la Schimbarea Lumii?! Care e obolul nostru? Sa ne apucam barbateste sa analizam. Sa vedem ce lucruri importante am avut noi de comunicat. Ce au comunicat acesti pigmei care intre doua curse de avion au mimat participarea la Schimbarea Lumii! Mai stiu pe unul care ne trimetea bezele din San Francisco dar pe care-l durea in cur de scriitorimea tanar romaneasca, folosind-o doar ca rampa de lansare la spriturile oficiale de peste Atlantic, unde s-a simtit bine. Asa ca, stam bine la golaneala. Dar in ce fel participam noi la Schimbarea Lumii? In ce fel se iau altii dupa noi? Ca dintre noi, am vazut, furaciosi, o droaie. Aaaa, Emil Constantinescu se dadea leat cu Vaclav Havel zicandu-i pe nume intr-un per tu dezagreabil la televiziune. Sa ma prapadesc de ras! Emil Constantinescu, acest jalnic personaj al tranzitiei, se dadea pe bune cu scriitorul Vaclav Havel care a facut ISTORIE. Impreuna cu Papa Ioan al II-lea &amp comp. Auzi, mioriticul Constantinescu! Pai, nu suntem RIDICOLI!? Si ridicoli sunt aia care ne dau lectii de frica, de liniste, de ciocu” mic! Asa ca, aia dedati la spuiciune, la para sa se duca repejor la Organe, la Politie, la SRI sa ne dea pe gusa, sa ne zica ca suntem anarhisti si stricatori de liniste mormantala romaneasca. Hai sifon, la turnatori!Scris de Ovidiu Bufnila, consilier de comunicare