În urmă cu cinci decenii, ziarul Steagul Roșu din Bacău publica un amplu reportaj dedicat descoperirilor arheologice de la Răcătău, o zonă care s-a dovedit a fi o veritabilă comoară pentru cunoașterea civilizației geto-dace. Articolul, realizat cu sprijinul lui Vasile Florea, directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă, și Viorel Căpitanu, muzeograf principal, sintetiza rezultatele unor ani de cercetări asidue.
Situl de la Răcătău: Oază de istorie dacică
Pe terasa înaltă a Siretului mijlociu, arheologii au identificat o așezare dacică cu o locuire continuă ce se întinde pe aproape cinci secole, din secolele II-I î.e.n. până la începutul secolului II e.n. Complexele de locuire descoperite – locuințe, vetre, cuptoare, unelte, monede și podoabe – reflectă o societate bine organizată, implicată în schimburi comerciale intense și în contact direct cu lumea greco-romană.
Viorel Căpitanu sublinia că așezările de la Răcătău și Brad pot fi asociate cu Tamasidava și Zargedava, menționate de geograful antic Ptolemeu. Descoperirile recente confirmă nu doar existența acestor centre dacice, ci și rolul lor de puncte-cheie în rețelele comerciale ale vremii.
Descoperiri remarcabile din campania 1973
Campania arheologică din 1973 a adus contribuții esențiale la patrimoniul cultural din regiune:
- Inscripții mixte: Primele descoperiri de inscripții care combină litere latine și grecești, alături de simboluri sarmațiene, atestă influențele multiculturale.
- Artefacte inedite: Vase decorate cu reprezentări umane, printre care un călăreț dac și o posibilă zeitate, sugerează complexitatea spirituală a dacilor.
- Monede și podoabe: Tezaurele monetare și podoabele descoperite reflectă diviziunea socială și schimburile comerciale dinamice.
Vasile Florea a remarcat că prezența monedelor greco-romane și similitudinile dintre artefactele locale și cele romane indică influențele unificatoare ale Imperiului Roman asupra societății geto-dacice.
Valorificarea descoperirilor
Materialele arheologice au fost integrate în expozițiile permanente ale Muzeului Județean de Istorie și Artă, fiind prezentate și în cadrul unor schimburi culturale naționale și internaționale. De asemenea, descoperirile au fost dezbătute în cadrul unor sesiuni de comunicări științifice, subliniind importanța lor în cercetările istorice.
Răcătău: O promisiune arheologică pentru viitor
Pe lângă lumina pe care o aruncă asupra civilizației geto-dace, cercetările de la Răcătău ridică întrebări provocatoare, cum ar fi dacă dacii cunoșteau scrisul. Potrivit arheologilor, descoperirile de până acum sugerează că scrisul era o realitate intelectuală a acestei civilizații.
Academia Republicii Socialiste România planifica continuarea săpăturilor în anii următori, ceea ce confirma importanța strategică a sitului.
O moștenire pentru generațiile viitoare
La aproape 50 de ani de la publicarea articolului din Steagul Roșu, descoperirile de la Răcătău rămân un capitol esențial al istoriei locale și naționale. Ele nu doar că oferă informații despre trecut, ci inspiră noi generații de cercetători să continue să exploreze această comoară istorică.
Situl de la Răcătău rămâne o mărturie vie a ingeniozității și rezilienței dacilor, păstrându-și statutul de punte între trecutul îndepărtat și prezentul plin de curiozitate științifică.
