Au trecut sapte luni de la publicarea rezultatelor finale ale recensamântului populatiei, din octombrie 2011, dar cifrele provoaca si acum nemultumirea autoritatilor locale din comune si orase. Motivul este legat de numarul mic al locuitorilor in comparatie cu rezultatele de la recensamântul din 2002.
Depopularea masiva a localitatilor a facut ca acestea sa decada din rangul in care s-au aflat pâna acum, astfel ca si alocarile bugetare sunt mai mici, corelate cu numarul mai mic al populatiei. Un primar extrem de nemultumit este cel al comunei Cleja, Ion Joca.
„Recensamântul a fost un esec total. Cum este posibil ca rezultatele sa indice o populatie de 6.750 de oameni la Cleja, in timp ce numai in listele electorale sunt 7.815 persoane? Mai adaugam cei 1.400 de copii si deja putem spune ca in comuna exista o populatie de peste noua mii de oameni. Registrul agricol indica peste 10.500 de oameni, in cifre reale.
Sunt destui oameni plecati in strainatate, dar nu definitiv si trebuiau luati in calcul. Scaderea numarului de cetateni ne afecteaza la buget, pentru ca primim mai putini bani”, spune primarul Joca.
La fel de nemultumit este si Anton Siler, primarul din comuna Nicolae Balcescu. Localitatea a pierdut circa 15% din populatie fata de recensamântul din 2002, iar urmarea este ca banii de la buget s-au imputinat.
“E usor sa arunci cu vorbe”
Eugenia Harja, directoarea Directiei Judetene de Statistica Bacau, combate ferm opinia lor si spune ca primarii au fost chiar sefii comisiilor locale care s-au ocupat de recensamânt.
“Stie toata lumea câte probleme au fost cu CNP-urile si a fost un mare efort, luni intregi de munca, pentru colectarea, corelarea si prelucrarea datelor. Primarilor le-am spus sa dea sanctiuni celor care nu deschid usa recenzorilor, pentru ca aveau in atributii asa ceva, dar ei nu au facut asta.
I-am avertizat sa isi faca treaba corespunzator pentru ca zece ani de acum incolo de aceste rezultate vor depinde multe lucruri care privesc comunitatile locale, inclusiv atragerea de fonduri.
Populatia comunelor a fost chiar si mai mica decât au aratat datele finale, pentru ca in octombrie 2011, luna recensamântului, multi cetateni nu au fost recenzati. Am mai lucrat apoi si ca sa vedem ce s-a intâmplat cu ei si sa ii includem in cifrele finale care au fost date publicitatii.
Prin urmare, lucrurile nu au fost deloc simple, la baza rezultatelor s-au aflat si primarii, cei caror acum le vine atât de usor sa arunce cu vorbe”, a spus directoarea Eugenia Harja.
Dupa cum au aratat rezultatele publicate in iulie 2013, depopularea a fost o problema generala la nivelul intregii tari, si nu doar in cazuri izolate ale unor localitati.
In judetul Bacau, cea mai mare diferenta fata de 2002 s-a inregistrat in comuna Faraoani, care a pierdut aproape un sfert din populatie.
Aproape la fel stau lucrurile la Gura Vaii, Luizi Calugara sau Parava. Si municipiul Bacau mai era prezent in evidentele din 2011 cu doar 144.000 de locuitori, fata de cei peste 175.000 de acum 13 ani. Motivul depopularii tine in special de plecarile in strainatate sau de la oras la tara.
In schimb, exista comune cu o crestere spectaculoasa a populatiei, cum sunt Hemeius, cu un plus de 23,6%, Letea Veche, cu un plus de 17,42% sau Saucesti, cu un plus de 17%. Aici, este vorba despre plecarea orasenilor din Bacau spre localitatile limitrofe.
Descoperă mai multe la Deșteptarea.ro
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
