Sportiva în vârstă de 15 ani antrenată la CSM Bacău de Teodora Jercălău s-a laureat, săptămâna trecută, campioană mondială școlară la 300 m garduri la Gimnaziada Under 15 din Serbia
Aici: atunci și acum
Rămăsesem aici. Aici, în fața Sălii de Atletism „Doina Melinte” din Bacău. Era cald- deh, ca-n miezul verii- iar Delia Aștefănoaie își contabiliza, la rugămintea reporterului, reușitele din prima jumătate a lui 2024: șapte prezențe pe podiumul Naționalelor de Junioare 3 și 2, dintre care patru echivalente cu titlul de campioană a României. Probele? 60, 80, 300 și 400 m. Toate la garduri. Nouă luni mai târziu ne regăsim aici. De data aceasta, înăuntrul sălii: deh, o fi mijlocul primăverii, dar afară e frig și vânt ca în luna lui Făurar. Delia a mai crescut. În înălțime: măsoară acum 1,61m. În vârstă: a împlinit 15 ani chiar luna aceasta, pe 6 aprilie. Și în performanțe: e proaspătă campioană mondială școlară U15 la 300 m garduri! Un titlu făurit- că tot vorbeam de… Făurar- săptămâna trecută în Serbia, la Gimnaziada Under 15 de la Zlatibor. Și nu este singurul titlu cu care atleta antrenată de Teodora Jercălău la CSM Bacău s-a întors de la Gimnaziadă. Astfel, la Zlatibor, Delia și-a trecut în CV și medalia de argint cu ștafeta de 100-200-300-400m a României. Reușite care (alături de cele ale unei alte băcăuance, Amelia Negulescu, dublă vice-campioană la triplusalt și ștafetă) au permis României să ocupe locul 3 în ierarhia școlară mondială la atletism. Tare!
Un ochi râde, altul…
Sau nu?! Delia nu o spune de-a dreptul. Dar lasă impresia că nu i se pare o chestie prea tare. Vine, într-un final, și explicația: „La ambele probe se putea mai mult, ăsta e adevărul. La ștafetă cred că puteam câștiga. Iar la 300 m garduri, unde am câștigat, m-am bucurat pentru locul 1, dar nu m-am bucurat pentru timp. Așa că, am râs cu un ochi, am plâns cu celălalt. Îmi doream foarte mult să-mi bat recordul personal. Asta nu înseamnă că nu sunt mândră că am devenit campioană mondială școlară. E o reușită care rămâne în plamares, nici vorbă! Doar că o altă anvergură ar fi avut această medalie de aur dacă ar fi fost însoțită și de un record”. La 300 m garduri, Delia Aștefănoaie este numărul 2 mondial la categoria sa de vârstă, cu performanța personală de 43,19m. „O întrece doar o nemțoaică”, precizează antrenoarea Teodora Jercălău, care adaugă: „Este timp și pentru un nou record. Am toată încrederea în Delia. Important acum este însă acest succes. Mai ales că el a fost obținut în niște condiții aparte. Și nu mă refer la faptul că, în lipsa infrastructurii din Bacău, noi continuăm să ne antrenăm în sală chiar și atunci când pregătim concursurile din aer liber”.
Un gard încăpățânat
Să ne întoarcem atunci la Zlatibor, acolo unde delegația României a ajuns după un drum cu microbuzul de peste 12 ore. Și la condițiile aparte. Înainte de toate, vremea a fost una câinoasă. „Bine măcar că nu a nins în ziua concursului așa cum s-a întâmplat cu o zi mai devreme. A fost însă foarte frig. Iar vântul a bătut cu putere: și numai din față. Mă ustura fața de la vânt”, povestește Delia. Nici pista nu a fost foarte… prietenoasă. „Era foarte rigidă încât am avut impresia că este înghețată. Nu mai spun că era și mică, doar șase culoare. În fine, o altă problemă este că nu mi-am putut efectua încălzirea în condiții bune. De altfel, nici nu știu dacă pot spune că ceea ce am făcut se poate numi cu adevărat încălzire”, dezvăluie proaspăta campioană mondială școlară. Ei bine, toate aceste inconveniente au făcut ca, atât în calificări, cât și în finală, Delia să agațe un gard. „În ambele situații, același gard”, precizează Teodora Jercălău, care adaugă: „Am înghețat când am văzut, temându-mă de ce e mai rău: o căzătură urâtă. Din fericire, s-a reabilitat rapid și a continuat cursa fără probleme. Psihic, Delia e foarte tare”. În sfârșit putem scrie: tare!
Bucuria părinților
Dar a mai fost ceva tare! Tare cu adevărat: bucuria părinților Deliei, care au ținut să o însoțească la Gimnaziada U15 din Serbia. Iar efortul a meritat în condițiile în care fiica lor și-a depășit toate adversarele, urcând pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, de unde a flutrurat cu mândrie tricolorul românesc. „Asta m-a bucurat cel mai mult: bucuria părinților mei”, se destăinuie atleta băcăuană, care și-a serbat aniversarea vârstei de 15 ani în Serbia. Cadouri? Până să răspundă Delia, o face Teodora Jercălău: „Cel mai frumos cadou și l-a făcut singură: medalia de aur la 300 m garduri și cea de argint la ștafetă”. Apropo: cele două finale au fost programate în aceeași zi. La cât timp distanță? „Cam la o oră și jumătate una de cealaltă. Timp rezonabil”, subliniază antrenoarea CSM Bacău. „Într-adevăr, din punctul acesta de vedere nu mi s-a părut ceva obositor”, confirmă sportiva. Dar concursurile în sine au fost grele din punct de vedere al adversității? „Destul, dar nu cu mult peste ce oferă Campionatul Național. Oricum, puse cap la cap toate dificultățile din jurul concursului- unele cu care nu m-am mai confruntat- am avut parte de o experiență care mă va ajuta mult pe viitor”, concluzionează Delia Aștefănoaie.
Nimic fără trudă
Chiar așa, ce se anunță în viitor? Până la o prezență la un Campionat European, Delia mai are de așteptat. Un an, pentru a face vârstă minimă de participare la o competiție de un asemenea nivel: 16 ani. Altfel, Delia avea realizat baremul pentru Europenele U16 încă de anul trecut. Așa însă, până la ce va fi în 2026, să vedem ce rămâne de făcut în 2025: „Finala Naționalelor de Junioare 3 în iulie și cea de Junioare 2 în august”. Iar la începutul verii, eleva Delia Aștefănoaie din clasa a VIII-a a Școlii Gimnaziale „Ion Luca” are parte de o „finală” cel puțin la fel de importantă: examenul de Evaluare Națională. „Îmi doresc să intru la Colegiul Național Pedagogic la Învățători-Educatori. Pentru asta, trag tare și la școală, chiar dacă sunt zile, joia și vinerea, când plec de acasă la 7.30 dimineața și mă întorc seara, după orele 20.00. Joia am pregătire la Română între orele 15.30-17.30, după care vin la sală pentru antenament, iar vinerea e un program identic, singura diferență fiind că pregătirea este la Matematică. Din această cauză, de multe ori îmi fac temele încă de la școală, în pauze. Sigur că se acumulează oboseală, dar nimic în viață nu se poate obține fără muncă”, spune Delia Aștefănoaie, o adevărată campioană… școlară.
