Imperiile se nasc dintr-o mare de sânge și sfârșesc într-o mare de ridicol. Când romanii nu au mai considerat că este necesar să lupte și au delegat paza granițelor unor clienți barbari, ei preferând hedonismul vieții aspre de militar, Imperiul Roman a căzut. E cel mai citat exemplu de prăbușire al unui imperiu din motive ce țin de decadență.
Imperiul Occidental pare să se indrepte în aceeași direcție. Noi, la marginea Imperiului, simțim mai puțin, dar, totuși, începem și noi să simțim decadența. Când, de exemplu, un om pune mai presus bunăstarea unui animal, lăsându-se seamănul să moară de foame, fără acoperiș deasupra capului, ce este? Când ni se toarnă în farfurie lăcuste și viermi pe motiv că, în acest fel, salvăm planeta, ce este? Când economii întregi sunt condamnate la pieire pentru că unii birocrați, închiși într-un birou, consideră că interzicerea motoarelor termice va preveni încălzirea Pământului cu 1 grad Celsius și, în acest fel, se vor salva calotele glaciare, nu ar fi nici o problema dacă milioane de oameni nu i-ar aproba, convulsiv.
Inventarea a zeci de genuri sub pretextul că nu există sexe în anatomia umană și că orice băiețel poate să devină, fără probleme, fetiță, nu este altceva decât decadență pentru că există o sumedenie de oameni care sunt în stare să dea în cap celor care spun că asta e o prostie. Iar decadență cu decadență se unesc într-un amalgam de probleme care macină temeliile societății. Imperiul Occidental se prăbușește nu sub asaltul unui alt Odoacru, ci sub asaltul imbecilității propriilor cetățeni.
Ultimul pe lista, războiul absurd al sancțiunilor contra Rusiei, aplaudat la scară largă de europeni, tinde să genereze mai multe probleme Imperiului decât inamicului sau. Și îi spun „absurd” pentru că, la un an de la impunerea a vreo zece rânduri de sancțiuni, Rusia nu pare afectată cât par afectate țările din Imperiu. Și nu e tot; pentru a pretinde că susțin sancțiunile, componentele Imperiului inventează metode de a le păcăli, astfel încât petrolul rusesc, de exemplu, e exportat masiv în Africa, de unde e reexportat în UE, cu eticheta de petrol african.
Lista cu probleme e mai lungă și complicată: legalizarea drogurilor, BLM, purificarea și interzicerea operelor de artă și a literaturii pe motiv că ofensează anumite categorii de persoane, interzicerea oamenilor de cultură pentru că au o anumită naționalitate, și așa mai departe. Nu asta este esențial. Esențial este că semnele se văd.
