De la cuvinte urâte la lovituri: cum să prevenim escaladarea violenței în școli

Violența în școli a devenit o problemă din ce în ce mai mare în societatea noastră. Aceasta poate fi definită ca orice act fizic sau verbal care poate cauza durere, rănire sau suferință, fie ca este intenționat sau nu. Violența în scoli poate fi întâlnită în diferite forme, precum bullying-ul, agresiunea verbală sau fizică între elevi, acte de vandalism sau chiar și intimidarea cadrelor didactice.

În opinia psihologului Dan Ivănescu, aceasta problema are efecte negative asupra educației și vieții elevilor, iar copiii care sunt supuși la violenta în școli pot avea probleme de sănătate mentala, inclusiv depresie, anxietate sau PTSD.

„Aceștia pot avea probleme în dezvoltarea abilităților sociale și relaționale, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a interacționa cu alți oameni și de a dezvolta relații sănătoase. De asemenea, violenta în scoli poate afecta și performanta academica a elevilor. Copiii care sunt supuși la violenta în scoli pot avea probleme de concentrare, iar stresul și anxietatea pot afecta capacitatea lor de a învață și de a retine informațiile. Este important sa abordam aceasta problema cu seriozitate și sa luam masuri pentru a reduce violenta în scoli. Acest lucru poate fi realizat prin promovarea valorilor și comportamentelor pozitive, prin creșterea gradului de conștientizare a acestei probleme și prin implementarea de politici și programe care sa promoveze siguranța și respectul în scoli”, declară psihologul Dan Ivănescu.

Cauzele violenței în școli

Potrivit specialistului, violenta în școli poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care:

1. Factori individuali: probleme de sănătate mintală, tulburări de comportament, expunerea la violență în familie sau comunitate și traume personale. “Problemele de sănătate mintală pot fi o consecință a unei tulburări sau a unui dezechilibru chimic în creier. Aceste probleme pot afecta gândirea, emoțiile și comportamentul unei persoane și pot duce la dificultăți în relații, la locul de muncă sau în alte aspecte ale vieții. Tulburările de comportament pot fi cauzate de o serie de factori, cum ar fi problemele de sănătate mintală, experiențele traumatice sau problemele de dezvoltare. Aceste tulburări pot include comportamente impulsiv-agresive, probleme cu autoritatea sau cu regulile sociale, sau comportamente auto-distructive. Expunerea la violență în familie sau comunitate poate avea un impact puternic asupra dezvoltării unui individ. Aceasta poate duce la probleme de sănătate mintală, tulburări de comportament și chiar la traume. Traumele personale, cum ar fi abuzul sexual, fizic sau emoțional, pot avea un impact profund asupra dezvoltării individuale. Aceste experiențe pot duce la probleme de sănătate mintală, tulburări de comportament și probleme cu încrederea și relațiile cu ceilalți”, explică psihologul Dan Ivănescu.
2. Factori interpersonali: relații nesănătoase, agresiunea între perechi, hărțuirea și excluderea socială. “Relațiile nesănătoase se referă la relații în care unul sau ambii parteneri se simt împovărați sau controlați într-un mod nesănătos. Aceste relații pot fi emoțional sau fizic abuzive și pot avea un impact negativ asupra stimei de sine, sănătății mentale și fizice ale indivizilor implicați. Agresiunea între perechi se referă la orice formă de violență, fizică sau verbală, între parteneri. Aceasta poate include lovituri, insulte sau amenințări și poate avea un impact devastator asupra sănătății și bunăstării victimelor. Hărțuirea se referă la orice formă de comportament nedorit sau neplăcut, inclusiv comportament sexual, care afectează negativ persoana care este expusă la acesta. Aceasta poate include hărțuirea sexuală la locul de muncă sau în școală, hărțuirea online sau prin intermediul altor mijloace de comunicare. Excluderea socială este o formă de ostracizare socială, care poate fi intenționată sau nu. Acesta poate avea un impact negativ asupra stimei de sine, relațiilor și sănătății mentale a celor care sunt excluși”, declară psihologul Dan Ivănescu.
3. Factori instituționali: lipsa de resurse și suport pentru elevi și profesori, politicile școlare ineficiente, managementul defectuos al conflictelor și absența unui climat pozitiv în școală. “Lipsa de resurse și suport poate duce la o experiență educațională suboptimală pentru elevi și profesori. Aceasta poate include lipsa de echipamente și materiale, insuficiența de personal auxiliar, precum și lipsa de sprijin și formare pentru profesori. Politicile școlare ineficiente pot fi o sursă de frustrare și stres pentru elevi și profesori. Aceste politici pot fi rigide sau inadaptate la nevoile și circumstanțele unice ale elevilor sau ale școlii, ceea ce poate duce la disconfort și rezistență la îndeplinirea acestora. Managementul defectuos al conflictelor poate contribui la un mediu de învățare ostil, care poate fi distractiv și potențial periculos. Aceasta poate include abuzul verbal sau fizic, bullying-ul și excluderea socială, toate acestea având un impact negativ asupra stimei de sine și a motivației pentru învățare. Absența unui climat pozitiv în școală poate afecta capacitatea elevilor de a se implica și de a învăța. Acesta poate include absența de susținere socială, lipsa de încredere în sistemul educațional sau lipsa de respect pentru elevi și profesori”, explică specialistul.
4. Factori sociali și culturali: normele sociale care promovează violența, discriminarea și stereotipurile de gen, sărăcia și lipsa de oportunități educaționale. “Normele sociale care promovează violența, discriminarea și stereotipurile de gen pot duce la o cultură a violenței și discriminării. Aceasta poate include agresiunea fizică sau verbală, precum și discriminarea rasială, de gen sau de orientare sexuală. Aceste norme sociale negative pot afecta negativ stima de sine, sănătatea mentală și relațiile interpersonale ale indivizilor. Sărăcia și lipsa de oportunități educaționale pot afecta în mod negativ viața unei persoane prin limitarea accesului la resurse, precum și prin reducerea oportunităților de învățare și dezvoltare. Acest lucru poate duce la un nivel scăzut de educație, la un nivel scăzut de trai și la oportunități reduse pentru dezvoltarea carierei. În plus, stereotipurile de gen pot afecta capacitatea unei persoane de a-și atinge potențialul, prin limitarea accesului la oportunități educaționale și de carieră. Acest lucru poate include stereotipuri negative legate de abilitățile femeilor în domeniul științelor și tehnologiei sau de rolul bărbaților în îngrijirea copiilor”, afirmă psihologul.

Soluții privind combaterea violenței în școli

Pentru a combate violența în școli, este esențial să se abordeze acești factori la diferite niveluri. Psihologul Dan Ivănescu propune o serie de șapte soluții privind combaterea violenței în școli, care pot include:

1. Sprijin pentru sănătatea mintală: Implementarea programelor de sănătate mintală în școli, oferirea de consiliere și sprijin pentru elevii cu probleme emoționale și comportamentale, precum și educarea profesorilor și părinților despre semnele și simptomele problemelor de sănătate mintală.
2. Îmbunătățirea relațiilor interpersonale: Promovarea unui climat școlar pozitiv, bazat pe respect și empatie, prin dezvoltarea abilităților sociale și emoționale ale elevilor, încurajarea comunicării deschise și gestionarea eficientă a conflictelor.
3. Schimbarea politicilor și practicilor școlare: Revizuirea și îmbunătățirea politicilor școlare legate de disciplină, hărțuire și violență, asigurarea unui mediu sigur pentru elevi și profesori și implicarea părinților în procesul educațional.
4. Abordarea factorilor sociali și culturali: Educarea elevilor și a comunității despre efectele negative ale discriminării, stereotipurilor de gen și normelor sociale violente, promovarea egalității de șanse educaționale și sprijinirea familiilor aflate în situații dificile prin programe comunitare.
5. Prevenirea și intervenția timpurie: Identificarea și sprijinirea elevilor aflați în situații de risc, implementarea programelor de prevenire a violenței și a hărțuirii în școli și promovarea cooperării între școli, comunități și autorități locale pentru a aborda problemele legate de violența în școli.
6. Formarea și dezvoltarea profesională a personalului educațional: Oferirea de formare și resurse adecvate pentru profesori și personalul auxiliar, pentru a-i ajuta să gestioneze comportamentele violente și să promoveze un mediu școlar pozitiv și incluziv.
7. Încurajarea implicării elevilor și a părinților: Crearea unor oportunități pentru elevi să se implice în activități extracurriculare și proiecte comunitare, precum și încurajarea părinților să se implice în procesul educațional și să susțină eforturile școlii de a preveni și aborda violența în școli.