Societatea umană se organizează pe baza a tot felul de principii. De-a lungul timpului, acestea au evoluat de la „faci asta pentru că așa spun eu”, la „faceți asta pentru că așa spune Domnul” sau „trebuie s-o faceți pentru că așa este drept, normal, legal”. Teoria a evoluat de la impunerea voinței celui mai puternic la impunerea domniei legii, o lege bazată pe norme bine precizate și bine ancorate în morală.
Realitatea este, însă, că niciodată societatea nu a scăpat de voința celui puternic, oricât de frumos s-ar fi ascuns acest lucru. Până de curând (un „curând” la nivel istoric înseamnă ceva mai mult decât un an sau un deceniu) acest lucru era cât se poate de evident. Conducătorii unor grupuri de oameni – fie că era vorba de triburi, state, religii sau ideologii – nu făceau prea mari eforturi pentru a masca asta. Evident, teza oficială era că puterea lor izvora de la zei, din Constituție sau din voința populară.
Timpurile mai noi au venit cu alte mecanisme de ascuns sursa puterii. Teologi, filosofi, economiști, ideologi sau alte tipuri de influenceri au fost puși la muncă. Obiectivul lor a fost, timp de secole, să explice și să convingă poporul că unii dintre membrii tribului sunt mai egali decât alții și că au drepturi și libertăți mai numeroase. Că, deși natura ne-a făcut egali, unii au dreptul să dețină mai mult. Regele nu mai era doar ăla care angajase mai mulți ciomăgari, ci era o persoană aleasă de zei să conducă un popor.
Negustorul care fura la cântar și vindea marfa la preț de speculă nu mai era un hoț ordinar, el doar profita de oportunități și, în definitiv, dacă se îmbogățea, indiferent de metodele folosite, era pentru că era ales de divinitate, fusese predestinat pentru așa ceva. Dictatorul care exploata poporul o făcea pentru a-l elibera și pentru a-i construi un viitor. În temple, în piețele publice, în școli, în presă se repetau aceste idei pentru ca poporul să nu mai pună întrebări idioate de genul: «de ce eu trebuie să mor de foame ca să trudesc până la moarte pe moșia nesimțitului ăluia care plezneste de gras?!»
Întrebările de genul asta nu-și mai aveau rostul, de vreme ce învățații explicau de dimineața până seara care e rostul lumii și unde este locul fiecăruia. De ce pot unii să concesioneze resursele naturale la prețuri modice în vreme ce restul locuitorilor trebuie să plătească sume tot mai mari pentru benzină, pentru gaz, pentru mâncare? Așa au decis zeii. Așa e economia de piață. Așa trebuie să fie, ni se explică. Așa e societatea. Astea sunt legile, trebuie să ne supunem.
Și dacă o să continuați să va întrebați, nemulțumiți de răspunsuri, s-ar putea să nu vă fie bine. Poate dă o mașină peste voi. Poate cădeți din elicopter. Poate ajungeți într-un lagăr. Poate vine o pandemie și toate intrebările astea nu-și mai au loc, pentru că trebuie să fiți responsabili și să va protejați. Să purtați masca. Să nu va mai adunați la proteste. Să nu mai scrieți prostii pe rețelele sociale, că, oricum, vă vor fi șterse de „fact checkeri” iar conturile vă vor fi blocate pentru nerespectarea normelor comunității!
Și asta în vreme ce, pas cu pas, sunteți lăsați făra nimic.