Pe 17 octombrie a.c., în tableta ,,De ce tace Președintele meu?”, vă spuneam că atunci când încerc să evaluez personalitatea cuiva am două repere fundamentale: competențele sale profesionale și caracterul. Sunt convins de faptul că un individ nu poate fi un bun manager al unui anumit domeniu, dacă n-a performat în profesia sa. Nu te poți arunca, de pildă, dacă ai bun simț, în vâltorile politicii decât dacă în calitate de inginer, zidar, doctor, profesor, brutar etc. ai devenit un reper (aplaudat) al comunității. Politica nu este o profesie, ci o ocupație. Într-o vreme, în Grecia antică, indivizii nu acceptau roluri politice decât în situații de forță majoră, aproape ca pe o pedeapsă, dar, în scurtă vreme, după ce-și îndeplineau funcțiile, reveneau la îndeletnicirile lor firești; la profesie. Găsim în opera lui Platon informații despre atitudinea aceasta.
Din această perspectivă, i-am solicitat Președintelui meu, Klaus Werner Iohannis, pe care l-am votat (în lipsă de altceva) de două ori (și tot de atâtea ori m-a dezamăgit), să-mi pună la dispoziție un C.V.: ,,Sunt profesor, jurnalist la cotidianul băcăuan Deșteptarea. Vă rog să-mi trimiteți un C.V. al domnului președinte Klaus Werner Iohannis, care să includă neapărat performanțele obținute ca profesor, cu elevii Domniei Sale, la olimpiade școlare, concursuri etc. Aș dori ca aceste informații să fie concrete. Cu respect, Ion Fercu”. Mesajul a fost trimis în ziua de 27 august 2021. Întrucât n-am primit răspuns, la începutul lui octombrie am retrimis mesajul, cu explicații suplimentare. În ,,De ce tace Președintele meu?” spuneam că am fost onorat cu aceeași tăcere.
Totuși, în ziua de 2 noiembrie, în sfârșit, am primit un răspuns. Iată-l:
,,Petiția nr. 18672. Data: 02-11.
Domnule Ion Fercu,
Referitor la mesajul dumneavoastră adresat Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, precum şi Administraţiei Prezidențiale, prin care solicitați «un CV al domnului preşedinte Klaus Iohannis, care să includă neapărat performanţele obținute ca profesor cu elevii Domniei Sale, la olimpiade școlare, concursuri etc.», vă precizăm că nu deținem un CV care să răspundă cerințelor enumerate de dumneavoastră. Vă mulţumim pentru înţelegere. Cu stimă, Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu”.
Lăsând la o parte faptul că răspunsul vine foarte târziu, încălcând normele elementare de conduită democratică, și conținutul său m-a aruncat în perplexitate. ,,Vă precizăm că nu deținem un CV care să răspundă cerințelor enumerate de dumneavoastră”!!!… Parcă aș fi cerut Președintelui și Administrației Prezidențiale informații despre armele secrete ale chinezilor sau despre amantele președintelui Biden! Cum să nu existe un asemenea C.V.? El a fost depus și la dosarul de concurs, atunci când domnul Iohannis a candidat pentru funcțiile de inspector școlar și inspector școlar general. Dacă nu-l mai are în arhiva electronică sau în cea clasică, putea să-l solicite de la Sibiu. Sper că nu a ocupat aceste funcții fiind numit direct, prin telefon, de către partid. Dar, chiar și dacă, prin absurd, aici dosarele s-ar fi rătăcit, un asemenea CV poate completat foarte repede (și țâncii de clasa a V-a au asemenea competențe). Nu există profesor care să uite performanțele elevilor săi. Ca fost profesor (asociat), ca expert în relații cu mass-media, domnul consilier de stat Gabriel-Cristian Piscociu are, cu siguranță, știință despre toate acestea. Ca și domnul Președinte, desigur.
De ce nu am primit acest CV? Fie că este vorba despre o sfidare a cetățeanului (jurnalist), fie că Președintele nu ar fi avut ce să consemneze în acest document. Motiv pentru care mă voi adresa și Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu, apoi Ministerului Educației. Firește, voi reveni cu solicitarea și la Administrația Prezidențială.
Aștept răspunsuri, cu aceeași răbdare, pentru a spulbera orice urmă de venin din glasul celor care se îndoiesc de competențele profesorului Iohannis. Se spune insistent că politicienii noștri sunt rezultatul unui proces de contraselecție care a făcut loc rataților, celor care n-au reușit într-o profesie și au descoperit că în politică impostura e cea mai profitabilă. Îmi este atât de drag Președintele meu, încât vreau să-l scot din jocul acesta perfid al denigrării.
