Nu de puține ori, fiecare dintre noi ne-am confruntat, odată ajunși în farmacii, cu problema lipsei unui medicament sau altul așa cum știam noi că se numește el, pentru că așa ne-a fost denumirea sugerată de medic sau… prin reclame.
Când este vorba despre medicamente care se eliberează în farmacii, fără prescripție medicală, problema acceptării, din partea cumpărătorului, a unui înlocuitor, ține de educația acestuia.
Marea problemă este, însă, cu medicamentele care nu se eliberează fără prescripție, care nu au înlocuitor și despre care ni se comunică de către farmaciști că nu mai sunt de găsit pe piață. Pacienții, pe bună dreptate, se revoltă, de cele mai multe ori însă, cei care„încasează” vorbe grele sunt tocmai farmaciștii chiar dacă aceștia încearcă să explice că nu despre ei este vorba și că nu ei stau în calea tratamentului pe care bolnavii, cei cronici în special, îl au de urmat.
De ce și unde dispar anumite medicamente din farmacii am încercat să aflăm chiar de la președintele Colegiului Farmaciștilor din Bacău, farmacist principal Luana Grigoraș, plecând de la faptul că periodic, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, www.anm.ro, afișează pe site-ul propriu, lista medicamentelor retrase de pe piață, pentru fiecare medicament în parte indicând, în rubrici separate: denumirea comercială a produsului, forma farmaceutică (comprimate, gel, picături, cremă etc), concetrația, denumirea comună internațională (DCI), producătorul, seria, motivul retragerii de pe piață, acțiunile propuse în urma retragerii și data retragerii.
„Aceste retrageri nu știm dacă sunt definitive sau temporare, asta nu ne spune nouă (farmaciștilor, n.r.), nimeni. Procedura este următoarea: pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului, apare – ca titlu de lege – să spunem, retragerea Coldrex Junior, lotul cutare, din motivele cutare. Motivele pot fi: expirarea lotului și mai ales expirarea autorizației de punere pe piață, autorizație dată de Agenție.
Un al treilea motiv este acela că producătorul cere retragerea. Ei, la acest al treilea motiv, noi nu știm dacă producătorul respectiv mai dorește să rămână pe piața românească, se întoarce sau pleacă pentru totdeauna.
Este cazul, de exemplu, în ultima perioadă, al unor medicamente antiinflamatorii, foarte bune de altfel, care au fost retrase de producători, aceștia motivând că medicamentele ar avea prea multe efecte secundare.
Acum, că e adevărat sau nu, nouă nu ne dă nimeni explicații și nici nu avem dreptul să le cerem”, a spus farm.pr. Luana Grigoraș, președintele Colegiului Farmaciștilor din Bacău.
Aceasta explică faptul că, odată anunțată retragerea de pe piață a unui medicament, farmaciile au obligația de a-l scoate de la vânzare și de a-l depune într-un loc special – zona de carantină -, de aici urmând ca depozitul să vină să-l ridice, pe bază de factură de retur.
„Din momentul în care Agenția a anunțat retragerea, nici noi, nici nimeni altcineva nu avem voie să comercializăm și să consumăm acel medicament”, spune Grigoraș. Acestea sunt motivele oficiale ale dispariției, temporar sau definitiv, ale unor medicamente.
Dincolo de aceste motive – și de aici pleacă și marile probleme cu consecințe multiple și la scară largă, explică reprezentantul farmaciștilor băcăuani, sunt cele… neoficiale, dar discutate la nivel înalt și, se pare, recunoscute, dar doar atât.
Farm.pr. Luana Grigoraș, președinte Colegiul Farmaciștilor Bacău „Dincolo de aceste motive – care țin de cele mai multe ori de acte, autorizații -, adevăratele motive ale problemei medicamentelor sunt că sistemul farmaceutic de acum este pe mâna marilor rechini comercianți, comercianți – nu producători, că producătorii trebuie să producă și, un lucru care abia acum a fost recunoscut, exportul paralel de medicamente.
Adică: medicamente din România cu prețul cel mai mic au voie, legal, să fie exportate în UE la prețuri mai mari. Concret, dacă în România, un flacon de X costă 2 lei, ajuns în Germania, el costă 20 euro, diferența de preț fiind încasată de unitatea care exportă.
Din acest motiv, medicamentele dispar de pe piața românească. Depozitele nu mai au ce să dea în farmaciile noastre, dacă dau la export. Treaba este recunoscută la nivel național, noi am avut aceste discuții…
Ceea ce vreau să spun foarte clar este că oamenii nu trebuie să ne învinovățească pe noi, farmaciștii, ci să înțeleagă realitatea.”
Farm. Principal Luana Grigoraș, președintele Colegiului Farmaciștilor din Bacău
Oficiale sau nu motivele dispariției unor medicamente de pe piață, aceasta are consecințe, unele dintre ele foarte mari.
Pentru că, explică reprezentantul farmaciștilor băcăuani, dacă în cazul medicamentelor care se eliberează fără prescripție problema nu e gravă pentru că există înlocuitori, nu același lucru se poate spune despre medicamentele care nu se pot elibera decât pe bază de rețetă și care sunt, de fapt, necesare tratamentelor bolnavilor cu diferite boli cronice.
„Pentru medicamentele OTC – medicamente care se eliberează fără prescripție medicală – nu este o problemă, pentru că oricum avem corespondenți, tot OTC sau suplimente alimentare care se pot înlocui cu succes.
Aici, ține de educația pacientului să accepte înlocuitorul, că este și asta o discuție amplă… Problema mare este în cazul unor medicamente care nu se pot înlocui, care există doar în forma originală și care se eliberează doar pe rețetă compensată sau gratuită.
La ora asta, exemple de medicamente care nu au corespondent sunt Sintrom 4 mg (este Sintrom 2 mg, dar doctorii nu sunt mulțumiți) sau Vessel Due care are corespondent, dar este atât de puțin, că abia intră în farmacii.
Din câte știu eu, aici, la acest tip de medicamente fără înlocuitor sunt problemele mari, nu la… Coldrex. Ei, aceste medicamente, sunt retrase din motivele amintite și, repet, nu din cauza noastră (a farmaciștilor, n.r.) nu se găsesc pe piață”, este de părere farm.pr. Luana Grigoraș.
