De ce se produc avariile la reteaua de apa

Aductiunea de apa a carei finantare a fost câstigata de administratia Sechelariu mai avea nevoie de inlocuirea unui segment de conducta intre Stejaru si Bacau. Timp de 20 de ani nu s-a facut, insa, nici un pas in aceasta directie din cauza unor orgolii politice.

In timpul “crizei apei”, dar mai ales dupa, s-au spus tot felul de lucruri despre cauze, vinovati, solutii, declaratiile fiind ajustate intereselor electorale ale momentului. Am vrut sa ajutam la clarificarea situatiei, facând un scurt istoric al investitiei in modernizarea retelei, inceputa pe ISPA si continuata pe POS Mediu.

“Necesitatea schimbarii si modernizarii aductiunii de la Valea Uzului a aparut inca din primul mandat al lui Dumitru Sechelariu, când Adrian Craiovan a fost adus de catre primar la conducerea RAGC. In al II-lea mandat, când a demarat programul ISPA, domnul primar Sechelariu m-a mandatat pe mine si pe domnul Craiovan sa ne ocupam de tot ce insemna documentatie”, arata Dragos Benea, ex-viceprimar al Bacaului, ex-presedinte al Consiliului Judetean (CJ).

Concret, ideea acestui proiect a rezultat in urma discutiilor dintre primarul Dumitru Sechelariu si Adrian Craiovan, directorul RAGC, in anii 1996-1997, arata Dragos Benea. S-au facut toate diligentele, in al II-lea mandat, la guvern, la finantator, s-a aprobat si finantarea pe ISPA, dar lucrarile au fost incepute in primul mandat al lui Stavarache.

Finantarea obtinuta prin ISPA nu a ajuns si pentru ultimul tronson, cel de la Stejaru la Bacau, dar se stia ca va aparea un nou program. “Daca va amintiti, când eram presedintele Consiliului Judetean am venit in sedinta Consiliului Local Bacau din 30 august 2004 si am propus infiintarea unui operator regional, impreuna cu Adrian Craiovan, dar primarul Romeo Stavarache si Consiliul Local Bacau au respins aceasta propunere”, explica Dragos Benea. Argumentul principal al presedintelui CJ era atragerea fondurilor europene.

“Tot ce venea de la Dumitru Sechelariu era rau”

“Din nefericire pentru derularea investitiilor, ce am vrut sa facem in 2004 s-a intâmplat mult mai târziu. Mai exact, in 2010. Fundamental pentru accesarea fondurilor europene era infiintarea unui operator regional”, insista Dragos Benea. El da drept exemplu compania din Constanta care, infiintata prin 2002, opereaza nu doar in judet, ci si in Republica Moldova, Tulcea, Prahova etc., cucerind mereu noi piete. “Asta a insemnat un operator regional infiintat atunci când trebuie. CL Bacau si sfatosii consilieri PNL au zis ca nu stiu ce, ca nu stiu cum, nu e necesar si nu e bine… Tot ce venea din partea primarului Dumitru Sechelariu era rau.

Operatorul regional s-a infiintat in 2010, fortat si in ceasul al 24-lea, când s-a infiintat si ADIB (Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau n.r.), pentru ca nu puteai aplica pe POS Mediu ca sa faci investitiile care se fac astazi daca nu aveai ADIB si operator regional. De voie, de nevoie, Consiliul Local al lui Stavarache a trebuit sa infiinteze, impreuna cu CJ, ceea ce noi propuneam cu sase ani in urma. Executia efectiva a celor 40 de km s-a facut in mandatul lui. Acum vine intrebarea fundamentala: de ce acest tronson, nemodernizat pe ISPA, de la Stejaru la Bacau, cel care are mari probleme, nu s-a modernizat pâna in ziua de azi, având in vedere ca acum se implementeaza POS Mediu si urmeaza POIM (Programul Operational pentru Infrastructura Mare)?”, spune Benea.

Ultimul tronson nu exista nici pe hârtie

Unitatea de implementare pe POS Mediu e Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB), companie al carei actionar majoritar este Consiliul Local Bacau. “Nu au trecut aceasta investitie pe POS Mediu si, din pacate, un proiect pentru aceasta aductiune de la Stejaru la Bacau nu exista nici macar pe hârtie”, arata Dragos Benea. Asadar, era sarcina CRAB (operatorul regional), care e Unitate de Implementare pe POS Mediu, si a Primariei Bacau, actionar majoritar.

“Au fost modernizati cei 40 km care nu produc niciun fel de probleme, dar au ramas cei 17 km de la Stejaru la Bacau. De ce nu s-a facut acea treime de la Stejaru la Bacau e o intrebare la care trebuie sa raspunda CRAB si Primaria Bacau. Eu i-am spus clar lui Razvan Gaina: «Domnule manager, pe POS Mediu puteai sa treci aceasta aductiune. Daca se opunea Romeo Stavarache, asta era, dar tu, CRAB, erai Unitate de Implementare!»”

Toate pârghiile, in mâna Primariei

Nu s-au facut nici investitiile care ar fi asigurat rezerva de apa in caz de avarie, mai exact conductele care ar fi permis ca apa captata in fronturile Hemeius si Margineni sa ajunga la Statia de Tratare Barati, ca sa fie “potabilizata”. Aceste lucrari ar fi trebuit sa fie efectuate de Primaria Bacau, din fonduri locale. E vina Primariei, dar si a CRAB, care nu a luptat pentru realizarea obiectivului.

“Pentru faptul ca Primaria nu a inceput procedurile de achizitie, desi investitiile au fost trecute in buget, sunt vinovati toti primarii si viceprimarii, Tescaru, Ababei, Birzu, toti!”, afirma Dragos Benea, apoi adauga: “Stiti ce e frustrant? Ca au existat majoritati in Consiliul Local Bacau pentru a le realiza. Stavarache si Gaina au avut confortul institutional ca aceste investitii sa se realizeze. Din nestiinta sau din rea-vointa, nu le-au realizat. Au avut majoritate in Consiliul Local, care era actionar majoritar la CRAB cu drept de veto, retineti, cu drept de veto, si Consiliu de Administratie, care era tot al lor. Acest lant, care avea confortul politic si institutional, ar fi trebuit sa asigure realizarea acestor investitii”.

E necesara repornirea ADIB

Sa recapitulam: ultimul tronson din aductiunea de la Valea Uzului, cei 17 km, trebuia facut pe POS Mediu, iar proiectul privind conectarea la Statia Barati, din fonduri locale. Axul principal a fost compus din Primaria Bacau, majoritatea din Consiliul Local si CRAB. In ecuatia asta mai apare si ADIB, veriga dintre CRAB si Consiliile Locale din judet, o veriga ce poate ajuta sau impiedica bunul mers al lucrurilor.

“Cred ca e singurul caz din tara in care exista un proces intre ADIB si CRAB pentru 73 de miliarde de lei. Este expresia felului in care au inteles sa colaboreze cele doua institutii”, spune Dragos Benea, nemultumit. In alte judete, relatia dintre compania de apa, asociatia de dezvoltare si actionarul majoritar “functioneaza uns.”

Pentru accesarea fondurilor pe POIM, revitalizarea ADIB e foarte importanta. “Care e noua arhitectura? Exista un Consiliu Local nou si un primar nou, care vor cu totul altceva, CJ Bacau isi pastreaza deschiderea, va exista colaborare intre Consiliul Local si CRAB si speram ca si ADIB sa reporneasca, afirma Dragos Benea. Daca acest circuit, ADIB-CRAB-CL Bacau-primar-CJ, va functiona omogen, in patru ani se vor face lucruri care nu s-au facut in zece ani.”